PODCAST | Dr. Geantă: Mesajul că vaccinurile elimină COVID-19 a fost unul exagerat și înșelător

Campania de vaccinare anti-COVID-19 a fost un eșec, dacă analizăm procentul din populație care s-a imunizat astfel în fața coronavirusului care a blocat omenirea pentru doi ani. Doar 42,78% dintre români s-au vaccinat cu două doze. Procentul celor care s-au vaccinat cu trei doze este și mai mic.

De ce nu au reușit autoritățile din România să convingă mai multe persoane să se protejeze de COVID-19 prin vaccin? Care au fost greșelile de comunicare făcute? Dr. Marius Geantă, președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, a răspuns în cadrul podcastului PRESShub, acestor întrebări.

„S-au născut întrebări legitime și cereau răspunsuri clare”

„Aș porni de la ceea ce credeau oamenii înainte de startul campaniei de vaccinare, respectiv faptul că intenția de vaccinare era undeva la 30%.

Opoziția fermă față de vaccinare, era tot pe la același nivel. Mai exista așa numita zonă de ezitare față de vaccinare, tot aproximativ 30%.

Deci aveam o împărțire aproape în părți egale la startul campaniei de de vaccinare”, a explicat dr. Marius Geantă care a fost momentul zero în momentul în care a început pandemia de COVID-19.

Medicul specialist a menționat că, în acest context, autoritățile nu au reușit să depășească cu mult acest stadiu inițial, dacă ne raportăm la cei care s-au vaccinat cu 2 doze (42,78%).

„Dar dacă luăm standardul curent în ceea ce privește vaccinarea anti-Covid-19, și anume 3 doze, acolo suntem la jumătatea intenției de vaccinare înregistrată în urmă cu ani de zile.

Am fost implicat, să spunem, în zona neoficială a campaniei de de comunicare, am avut acces la unele date din acea perioadă și elementul, cred, cel mai important care a reieșit în urma studiilor pe care le-am menționat, a fost percepția majorității oamenilor în legătură cu noi, cu medicii.

Și anume o percepție care nu se referea la medici ca la niște oameni de știință. Vaccinurile, s-a discutat mult în acea perioadă, se discută și acum, au fost obținute și autorizate într-o perioadă scurtă de timp, 9 luni, față de cea mai bună performanță, să spunem, care era în jur de 4 ani, și cu o platformă tehnologică inovatoare.

Sigur, la acel moment erau multe studii clinice, dar niciunul nu era avansat. S-au născut întrebări legitime și cereau răspunsuri clare și documentate din partea unor oameni pe care populația îi percepea ca autorități din punct de vedere științific”, a menționat, în cadrul podcastului PRESShub, doctorul Marius Geantă, președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină.

Citește și: PODCAST | De ce a eșuat campania de vaccinare anti-Covid în România

Negarea reacțiilor adverse create de Astra Zeneca, o greșeală

Doctorul a menționat că, din păcate, ideea inițială de a profila măcar câțiva medici ca oameni de știință în percepția publică n-a fost urmată, deși sunt mulți care au fundament științific puternic.

„Noi am avut o primă etapă în care a existat o cerere mare din partea populației și o disponibilitate relativ redusă a dozelor. Atunci a fost momentul de de entuziasm.

Unde cred că s-a greșit în acea primă etapă: pe de o parte, nu am avut o prioritizare pe vârste și pe comorbidități, cum au avut majoritatea țărilor.

Sunt țări care nu au trecut, de exemplu, decât în luna martie 2021 la vaccinarea populației cu vârsta 80 plus, pentru că nu încheiaseră imunizarea populației cu vârsta 90 plus. Pe când la noi, în luna martie, se vaccina, cred, aproape aproape oricine.

Și a mai fost un moment care cred că a influențat puternic încrederea oamenilor în campania de vaccinare: momentul reacțiilor adverse de tip trombotic, asociate cu vaccinul Astra Zeneca. A fost un moment în care încrederea oamenilor a fost tulburată, pentru că răspunsurile oferite au încercat să nege evidența.

La acel moment, cred că am fost singurul care a explicat că vorbim despre niște reacții adverse care reprezentau o realitate.

Erau bine definite la niște subgrupuri de populație și aceasta cred că trebuia să fie comunicarea oficială: Da, există, suntem conștienți că există, știm cum să intervenim, știm cum să scădem riscul dacă aceste reacții adverse apar cumva”, a declarat dr. Marius Geantă.

„Din păcate, în România s-a mers pe negare”

În Marea Britanie, după autorizarea în premieră a vaccinurilor ARN Mesager, când a apărut discuția despre reacțiile alergice, s-a rezolvat prin implementarea unui protocol special pentru astfel de situații

„Din păcate, în România s-a mers pe negare, iar efectul a fost, vă amintiți, retragerea din platforma de vaccinare a peste 100.000 de persoane. Nu știm dacă s-au mai întors, dar cert este că pierderea, cred în economia campaniei de vaccinare, a fost mai mare de 100.000.

Mesajul care trebuia susținut cu argumente medicale și științifice, și la urmă urmei, cu argumente legate de viața socială și economică, era că vaccinarea e un act individual, e decizia fiecăruia.

Dar important este ca atunci când o persoană decide să aibă acces la toate informațiile.

Or, momentele de oportunitate s-au pierdut chiar puțin înainte de începutul campaniei și în primele luni. Și aceste ezitări, să le numesc așa, sau faptul că n-am menținut așteptarea, prin prioritizarea pe grupe de vârstă, a creat spațiul pentru apariția dezinformărilor, pentru amplificarea unor dezinformări, a creat spațiul pentru apariția unor personaje care peste noapte au căpătat muniție.

Ne amintim că la începutul campaniei de vaccinare a trebuit să combatem un singur lucru adus în spațiul public de un medic, și anume riscul de a face leucemii. Sigur, nu s-a dovedit în niciun fel, nici până în ziua de astăzi.

Dar după aceea, diversitatea de opinii exprimate și frecvența cu care apăreau împotriva vaccinării a făcut ca această luptă să fie inegală. Și aici a fost iarăși un paradox.

Expunere în media și în televiziuni care au fost susținute financiar în perioada pandemiei au avut, de fapt, unii dintre principalii vectori de difuzare a acestor narațiuni absolut înșelătoare”, a rememorat președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină.

Citește și: Universitățile din Franța îi cer lui Cîmpeanu să se retragă de la președinția Agenției Universitare a Francofoniei

Au fost mesaje înșelătoare, care au distrus puțina încredere

În partea a doua a campaniei de vaccinare anti COVID-19, au existat două momente pentru revitalizarea ei: valurile pandemice (în valul Delta au fost vârfuri de vaccinăre într-o zi de 110.000 de persoane.

„Pentru că realmente a fost frica de moarte, panica a funcționat ca un stimulent pentru vaccinare.

Și a mai fost un stimulent: introducerea certificatului verde pentru diverse activități, celebru certificat verde pentru a avea acces la mall, i-a făcut pe oameni să să se vaccineze.

Dar în ambele situații, din păcate, vorbim despre decizia de a te vaccina pe baze mai puțin raționale. Noi, de fapt, nu am pierdut lupta, din păcate, doar cu vaccinarea anti Covid, am pierdut o foarte mare șansă de a readuce știința ca parte din deciziile care ne influențează viața și sănătatea. Au rămas în continuare într-o zonă de asta mitologică”, arătat dr. Marius Geantă.

Expertul a mai arătat, la podcastul PRESShub, că, din păcate, campania de comunicare pentru vaccinarea anti COVID-19 a fost „hipermedicalizată”.

„O spun eu ca medic. Cu siguranță au lipsit sau nu au fost în număr suficient reprezentați sau nu au fost ascultați puținii oameni care veneau din zona științelor sociale.

Prezența unor psihologi, a unor sociologi, a unor experți în comunicare publică, a unor experți în dezinformare, în fake news, dar ale căror opinii să conteze ar fi ajutat.

Prezența lor, cred, de la bun început, ar fi, ar fi adus un în plus campaniei de vaccinare.

Și nu în ultimul rând, cred că am menționat și îmi pare rău să o spun, dar experții în comunicare care s-au implicat în această campanie au o responsabilitate foarte mare.

Ne amintim că mesajul principal a fost că, dacă te vaccinezi, se termină pandemia. a fost, din păcate, atât de repede invalidat, atât de ușor invalidat.

Campania de vaccinare a început în momentul în care în Marea Britanie se identifica varianta Alfa a virusului, care deja punea alte probleme.

Atât de ușor a fost de invalidat acest mesaj, dar cu toate că a fost invalidat la începutul anului 2021, multe dintre mesajele care au urmat aveau aceeași idee: dacă te vaccinezi, revii la viața normală.

Ori s-a văzut că n-a fost cazul în 2021, deși oamenii s-au vaccinat”, a arătat doctorul Marius Geantă care a fost principala hibă a campaniei de comunicare pentru vaccinarea anti COVID-19.

Vaccinurile vizau doar diminuarea cazurilor grave

Expertul afirmă că, privind prin prisma unui om care poate n-a fost convins de argumentele medicale, dar a zis: „Eu vreau o viață normală. Vreau să se termine pandemia, deci mă duc să mă vaccinez”, dar acest lucru nu s-a întâmplat, pandemia nu s-a terminat, acel om s-a simțit înșelat.

„Și încrederea lui în mesajele care au fost transmise sub această umbrelă, «Vaccinează-te și se termină pandemia», mesajele respective nu au mai avut nicio valoare și, la fel, mesajele transmise pe alte teme legate de pandemie.

Toate vaccinurile care au fost autorizate în decembrie 2020 aveau ca obiectiv, și la asta trebuie să ne uităm, prevenirea formelor grave de boală. Despre asta vorbim.

Asta e ceea ce au arătat studiile respective și asta se păstrează până astăzi în marea majoritate a cazurilor.

Cum s-a ajuns la ideea că dacă te vaccinezi e o probabilitate mai mică și să te infectezi și să transmiți mai departe? Deci, cu alte cuvinte, vaccinându-te, oprești cumva transmiterea virusului?

Ei bine, au fost niște date. Primele țări care au început vaccinarea, ne amintim, au fost Marea Britanie și Israel. Ceea ce nu se mai spune acum este că, și în Marea Britanie și în Israel, începutul campaniei de vaccinare s-a suprapus cu un lock-down extrem de sever, iar în acele perioade s-au făcut studii care au măsurat dacă la persoanele vaccinate virusul se mai transmite sau nu ca persoanele nevaccinate.

Acum, nu știm cât la sută din acest efect, care a fost sigur în acele studii, obiectivat și el, adică nu pun la îndoială valoarea acelor studii, nu știm cât la sută din acest efect e ca urmare a lock-down-ului și cât la sută e ca urmare a vaccinării.

Citește și: Fără abuzatori sexuali și alți infractori pe buletinele de vot, lege adoptată în Parlament

Acum, privind de la distanță, parcă începem să înțelegem. Dar nu a fost același nivel de evidențe științifice, asta vreau să spun, care să justifice extrapolarea practic a unor rezultate din mai multe studii clinice către un mesaj pe care oamenii poate îl percep mai bine, dar nu e același lucru.

Înțeleg nevoia de a veni în spațiu public cu mesaje pe care oamenii să să și le însușească și, eventual, să le dea și mai departe. Idealul oricărei campanii de vaccinare.

Numai că aceste campanii trebuie să țină cont de adevărul științific și, mai grav de atât, eu cred că vorbim despre o scădere a încrederii.

O recunosc foarte mulți medici, din păcate, o scădere a încrederii oamenilor în sistemul de sănătate publică din România”, a menționat dr. Marius Geantă care a fost momentul zero în momentul în care a început pandemia de COVID-19.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!