Doar 42,78% dintre românii eligibili s-au vaccinat cu minimum două doze împotriva COVID-19. Bulgaria stă și mai prost, cu doar 30,4% din populație care s-a imunizat de două ori. Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia au raportat cifre ceva mai bune: 65,03%, 65,1%, 52% și 60,5%, potrivit Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECPDC).
Datele din Europa Centrală și de Est sunt mult sub cele din Europa Occidentală. În Franța, 79,7% din populație s-a vaccinat cu două doze. Marea Britanie stă chiar mai bine, cu o medie de peste 90% în regat. Germania a raportat 77,9%, Spania 87,1%, Italia 85.1%, Olanda 73,1%.
Dr. Marius Geantă, președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, a explicat pentru PRESShub de ce aceste diferențe nu sunt întâmplătoare.
„Marea problemă a fost că, în centrul și estul Europei, a existat tentația de a discuta cu oamenii de pe un piedestal. Iar asta a creat un sentiment de distanțare din partea oamenilor.
Noi, în acest moment, avem o veritabilă Cortină de Fier. Dacă ne uităm pe ratele de vaccinare anti-Covid, vedem că unde era cortina de fier a comunismului înainte, cam acolo este și acum la imunizare.
Se corelează asta și cu ratele mortalității prin COVID. La fel, e o cortină de fier, aproximativ prin aceleași locuri, în centrul și estul Europei. Democrațiile sunt încă tinere. Aspirațiile oamenilor sunt diferite de modul acesta autoritar în care s-a acționat de foarte multe ori”, a explicat dr. Marius Geantă, pentru PRESShub.
Lecțiile pe care nu le-am învățat în pandemie
Expertul afirmă că ideea de a lupta cu Sars-COV 2, virusul care provoacă COVID-19, prin lockdown, ca acum 100 de ani, reprezintă, de fapt, un foarte mare eșec al nostru ca societate, nu doar ca sistem de sănătate.
„Adică să ai atâtea evoluții tehnologice timp de un secol și să nu poți să le asamblezi, să le pui împreună, pentru a avea o modalitate mult mai inteligentă de a acționa și pentru a nu-i pune pe oameni în situații probabil unice în viețile multora, de a sta izolați în case timp de două luni, este un un eșec major.
Și este foarte greu de înțeles de către cei mai mulți oameni care, pe bună dreptate, se întreabă, de exemplu: programul de cercetare al Uniunii Europene, Horizon Europe, cel mai mare program de cercetare din lume, în termeni de finanțare, cum ne-a ajutat pe noi? Cum ne-a ajutat această alocare de sute miliarde în ultimii 15 ani?”. se întreabă și Marius Geantă.
Citește și: PODCAST | De ce a eșuat campania de vaccinare anti-Covid în România
Ce nu învață România
Președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină arată că, ulterior, mai ales administrația americană a înțeles că trebuie să investească bani rapid și la baza vaccinului dezvoltat de Moderna stau investiții publice, la baza vaccinului Biontech Pfizer stau investiții publice.
„Și s-a văzut ce înseamnă implicarea statului atunci când le-a ajuns cuțitul la os. Am avut, de fapt, mai multe vaccinuri autorizate în 9 luni.
Dar de ce a fost nevoie să ajungă cuțitul la os, când de fapt, aveam atâtea lucruri la îndemână?
Și aș mai da un exemplu. Mă refer strict la România. Noi nu învățăm nimic nici din bunele practici care au apărut odată cu pandemia. De exemplu, aceste modalități de supraveghere a apelor uzate, care reprezintă un predictor foarte bun, căci pot anticipa cu 2 săptămâni izbucnirea unui focar epidemic.
Marea Britanie, în Statele Unite s-au adaptat foarte repede. Noi nu. Dacă nici acum nu învățăm când o s-o facem?
Una dintre lecțiile din pandemie este că tot ceea ce facem în materie de cercetare și inovare trebuie să se cupleze cu nevoile societății și ale oamenilor”, a precizat dr. Marius Geantă, pentru PRESShub.
Reticența la vaccinare, de dinainte de pandemie
„Noi știam care este pasivul și știam că acest curent anti-vaccinare a început odată cu campania eșuată de vaccinare anti HPV din 2008. Principala cauză a eșecului acelei campanii a fost politizarea ei. În momentul în care vaccinul a devenit un instrument politic, de luptă electorală, totul s-a pierdut.
Vaccinarea anti-poliomelită în România este cu 10% mai mică decât ținta recomandată de 85%. Am vorbit mai devreme despre cortina de fier în privința vaccinării anti-COVID-19, care e valabilă și dacă pui ratele de vaccinare anti-HPV pe harta.
Deci, noi avem acest pasiv în relație cu vaccinarea. Pe de altă parte, noi nu avem o cultură a prevenției, neavând o cultură a prevenției. E clar că n-ai fundamentul pe care poți să construiești ceva”, a arătat dr. Marius Geantă, președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, pentru PRESShub.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
