Povestea însemnelor Ungariei Mari afișate pe stadioane nu este despre fotbal, așa cum s-ar putea crede. Este cu mult mai mult decât atât.
Dar, mai întâi, să recapitulăm.
Emoția a fost mare în România imediat ce s-a aflat, din presa ungară, că UEFA ar fi autorizat folosirea pe stadioane a însemnelor Ungariei mari. UEFA a dezmințit că i-ar fi dat acordul, inclusiv într-un email trimis redacției RFI, după ce noi am cerut clarificări din partea forului fotbalistic european.
Federația de Fotbal de la Budapesta a susținut că însemnele pot fi folosite în anumite condiții:
- Să înfățișeze doar o hartă a Ungariei istorice, fără alte simboluri sau inscripții.
- Să folosească doar culorile roșu, alb și verde.
- Conținutul bannerului să fie verificat în prealabil.
- Bannerul nu trebuie să împiedice fanii de pe stadion să urmărească meciul fără a fi deranjați.
Răspunzând mai multor solicitări din România, UEFA a dezmințit acordarea permisiunii de arborare a însemnelor Ungariei Mari.
„Pentru evitarea oricărui dubiu, UEFA nu a aprobat în niciun moment utilizarea unor astfel de steaguri sau bannere, iar prezența unor astfel de bannere poate duce la consecințe disciplinare. Federația maghiară de fotbal a fost informată în mod corespunzător în acest sens și i s-a recomandat, de asemenea, să ia măsurile necesare pentru a evita ca aceste bannere să fie afișate la meciurile UEFA”, a răspuns forul european la întrebarea adresată de RFI România.
Citește și: UEFA: Folosirea însemnelor „Ungaria istorică” va atrage sancțiuni disciplinare
În replică, federația de la Budapesta și-a menținut poziția: însemnele vor fi afișate. Și acest lucru s-a întâmplat, joi seara, la meciul amical contra Estoniei.
Prin încurajarea fanilor unguri să afișeze aceste însemne, federația ungară și guvernul lui Viktor Orban ating două obiective importante.
Unu: crează diviziuni în regiune. Ungaria acționează de multă vreme ca un cal troian al Rusiei. Gesturile Budapestei generează la rândul lor reacții foarte vehemente din partea grupărilor ultranaționaliste din țările vecine, la rândul lor simpatizante ale lui Putin, dacă nu cumva manevrate direct de către Kremlin.
Creșterea tensiunii politice în regiune folosește Rusiei, care vrea să divizeze cât mai puternic națiunile est-europene.
Doi: fidelizează publicul ungar în jurul lui Viktor Orban, care prezintă orice decizie a unor autorități europene drept un atac la adresa națiunii ți își prezintă țara ca pe o cetate asediată.
În plus, oferă o acoperire manifestărilor xenofobe, rasiste și homofobe ale grupurilor radicale din tribune. Guvernul Orban încurajează astfel de acțiuni pentru că el însuși înregistrează numeroase derapaje de acest gen – să ne amintim de ultima descindere a lui Viktor Orban la Școala de Vară de la Tușnad și discursul său despre amestecul raselor.
Citește și: Tatăl meu a fost un mare admirator al domnului Viktor Orbán
Viktor Orban conduce și fotbalul ungar cu aceeași mână de fier cu care conduce țara – până într-acolo încât echipa din satul său natal, Felcsut, a ajuns în 2021 până în UEFA Conference League. Așadar, mai mult decât Viitorul Scornicești, echipa din satul lui Nicolae Ceaușescu. Aceasta a jucat mai mult de un deceniu pe prima scenă dar n-a îndrăznit să scoată capul în Europa.
Președintele federației ungare este multimilionarul Sandor Csani, CEO al puternicei OTP Bank, membru în consiliul de administrație al MOL Grup, naș de cununie al omului de afaceri Marius Vizer, un apropiat al lui Vladimir Putin și, mai presus de toate, un prieten apropiat al lui Viktor Orban.
Ar fi o naivitate să credem că guvernul lui Viktor Orban, forul fotbalistic ungar și fanii se vor opri vreun moment, chiar cu riscul ca UEFA să decidă închiderea porților pentru un meci sau două. Aceasta nu va face decât să crească tensiunea internă și să radicalizeze publicul și mai mult.
Și ar fi o ipocrizie să ne considerăm, în România, doar niște victime inocente.
Dacă UEFA va sancționa în cele din urmă federația ungară, atunci trebuie să fim siguri că asemenea măsuri nu sunt asimetrice. Și că același tratament va fi aplicat și pentru arborarea însemnelor României Mari.
Fără a avea o susținere directă din partea guvernului – poate și din cauza instabilității politice de la noi – numeroase grupuri radicale din peluzele românești, inclusiv cele prezente în mod obișnuit la meciurile echipei naționale, au puternice legături subterane cu lumea interlopă dar și cu factori politici.
Galeriile de fotbal au intervenit adesea pentru a compromite sau a sparge protestele societății civile. Prezența lor a fost semnalată inclusiv la marea manifestație din 10 august 2018, reprimată brutal de forțele de ordine. Rămânem departe de înregimentarea de tip unguresc – dar nu chiar atât pe cât ne-ar plăcea să credem.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!