FOTOGALERIE. Cum a reabilitat un „preot-manager” Palatul Patriarhiei cu 67 de milioane de lei, fonduri europene

Data:

„În 2010, când a început practic proiectul reabilitării Palatului Patriarhiei din București, discutam timid și puțin înfricoșați despre posibilitatea accesării fondurilor europene. Șansa a fost contractarea unei firme de consultanță cu experiență, care ne-a explicat clar care sunt pașii de urmat, procedurile, și, în același timp, beneficiile și obligațiile care vin odată cu accesarea fondurilor europene”, povestește părintele Liviu Nechita, consilier patriarhal și director al Palatului Patriarhiei, pentru RFI România și PressHub. „A fost, într-adevăr, ca într-un film de aventuri.”

67.000.000 lei de la UE și 10.000 de pagini de semnat pe zi de la statul român

Costul total de reabilitare a Palatului Patriarhiei a fost de 84 de milioane de lei, din care finanțarea nerambursabilă de la UE a fost de 67 de milioane de lei. Restul a venit de la Guvernul României și de la Patriarhia Română.

„Nu a fost foarte simplu, dar nici imposibil. De birocrație ne lovim cu toții. Unele aspecte ni se par firești pentru că lucrurile trebuie puse în rânduială pentru a exista o mărturie în timp a tot ceea ce s-a întâmplat. Altele ni s-au părut chiar inumane. Vă dau un singur exemplu. La un moment dat am fost nevoiți să depunem într-o zi o documentație foarte stufoasă, care conținea mai mult de 10.000 de pagini. Termenele erau foarte scurte și atunci trebuia să ne mobilizăm și permanent să fim în grafic cu toate. Iar pe cele peste 10.000 de pagini despre care vă spuneam am fost nevoiți să le semnăm și să scriem pe ele «conform cu originalul».”

Liviu Nechita s-a născut în 1978. Înainte de Revoluție, tatăl său a fost primar, iar „calea Domnului” nu a fost, după cum mărturisește, cel mai ușor drum de urmat pentru un fiu de edil în regimul comunist. În perioada 2000-2004, a urmat cursurile Facultății de Teologie din Iași. A început să slujească încă din 1998, la numai 21 ani, în parohia de câteva sute de credincioși a satului botoșănean Nichiteni. În următorii șapte ani, muncește la primele sale proiecte: construirea unei biserici și a unui centru social. În 2005, la doar 28 de ani, e numit protopop și i se dau în grijă 90 de parohii din județ. Peste alți patru ani, vine la București, unde e numit consilier patriarhal și director al Palatului Patriarhiei. Peste mai puțin de un an, începe și duce la bun sfârșit un proiect despre care spune că este „unic în viață”: reabilitarea cu fonduri europene a unei clădiri emblematice a Capitalei: Palatul Patriarhiei. Lucrează în prezent la un alt proiect finanțat cu bani europeni: reabilitarea Bisericii Icoanei, acolo unde slujește în prezent și unde se vede și peste mulți ani „oferind liniște oamenilor”.

„Unii funcționari credeau că beneficiarul proiectului este Patriarhul”

„Am avut momente în care ne-am lovit de anumiți funcționari ca de un zid. Își închipuiau că singurul beneficiar al lucrării este Patriarhul. Este total fals. Până la urma urmei, beneficiarul este poporul român, chiar dacă este reprezentat de Biserica Ortodoxă Română, care, la rândul ei, este reprezentată de Patriarhul României. În același timp, sunt foarte multe persoane din străinătate care s-au informat și care au descoperit acest monument. Până la ora actuală avem în jur de 70.000 de vizitatori pe an. Din nefericire, spunem noi, marea majoritate este din străinătate. Sunt mai puțini din România. Cei care vin se bucură foarte mult de ceea ce văd.”

Palatul Patriarhiei este fostul Palat al Camerei Deputaților, construit în 1907 pe Dealul Mitropoliei, în locul unui și mai vechi Palat al Adunării Deputaților, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu. În perioada comunistă, edificiul a funcționat ca sediu al Marii Adunări Naționale, organul suprem al puterii de stat. Clădirea a fost folosită și de către soții Ceaușescu, palatul găzduind și birourile celor doi. După Revoluția din 1989, a redevenit sediul Camerei Deputaților. La sfârșitul anului 1996 a fost trecut de guvernul Văcăroiu în administrarea Bisericii Ortodoxe Române, iar în ședința guvernului Boc din decembrie 2010 a fost trecut în proprietatea Bisericii Ortodoxe Române.

Patriarhia a ajuns să plătească dublu față de cât era prevăzut

Nu au avut întârzieri. „Nu am fost nevoiți să schimbăm graficul de realizare a proiectului, din fericire. Au fost totuși penalizări, dar nu din cauza noastră, a beneficiarului, a Patriarhiei, ci din cauza statului român, care a fost penalizat de instituțiile europene. (…) S-a ajuns ca beneficiarii să plătească penalizarea. Penalizarea s-a împărțit la toți beneficiarii. Nu prea sună corect, dacă facem o comparație cu alte state care au beneficiat de finanțarea aceasta, unde, de cele mai multe ori, statul a fost cel care și-a asumat penalizările.” Ca rezultat, Patriarhia a plătit 4% în loc de 2%, deci dublu.

Părintele Nechita

Tot cu fonduri europene, preotul a început recent un nou proiect de consolidare și restaurare a Bisericii Icoanei, din Grădina Icoanei, unde slujește alături de alți preoți. Dacă la Palatul Patriarhiei a fost un proiect de aproximativ 18 milioane de euro, cel de la Biserica Icoanei se apropie de 2 milioane de euro. Deocamdată a fost semnat contractul de finanțare.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și RFI România în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Mircea Oprea
Mircea Oprea
Mircea Oprea a acumulat 15 ani de experiență în presă. A scris materiale pe teme europene la Buletin de Europa și RFI România. În 2015, a câștigat concursul „Reporter și Blogger European”, secțiunea presă audio. Din 2009, este jurnalist la RFI România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

De ce Bolojan stă la bloc și face investiții de 2 miliarde de euro, iar Chirica și Alexe sunt putred de bogați și nu...

Cifre seci, dar elocvente. Bugetul Consiliului Județean (CJ) Iași pentru anul acesta a fost proiectat cu cheltuieli de 1,6 miliarde de lei din care 1,2 miliarde lei pentru funcționare. Programul de investiții publice se ridică la 390 milioane de lei. Procentual înseamnă că 76% din banii instituției condusă de Costel Alexe vor merge pe funcționare și numai 24% pe dezvoltare.

Cum afectează pensionările masive funcţionarea Justiţiei la Iaşi? Sentinţe întârziate, magistraţi copleşiţi, dosare studiate în ritm alert

Pensionările din sistemul judiciar ieşean şi-a pus serios amprenta pe activitatea de anul trecut a Tribunalului. Numărul dosarelor noi a scăzut puţin, dar numărul tot mai mic de judecători a făcut ca fiecare dintre ei să fie pus în situaţia de a soluţiona câte două dosare pe zi. Jumătate dintre justiţiabili au aflat soluţia găsită de magistraţi la aproape trei luni de la pronunţarea sentinţei.

Cine este obligat să deszăpezească. Răspunderea primarului și obligațiile cetățenilor

Prima zăpadă mai serioasă din aceeastă iarnă a făcut...

Dacian Cioloș cere liderilor coaliției de guvernare „un plan ofensiv diplomatic clar” pe subiectul Schengen

Europarlamentarul REPER Dacian Cioloș cere liderilor coaliției un plan...