luni, 18 octombrie 2021
spot_img
AcasăProiecte editorialeFacts not FakePresa locală cerută de public în Digital News Report, dar subfinanțată de...

Presa locală cerută de public în Digital News Report, dar subfinanțată de guvern

PressHub a susținut în dialogul cu guvernul ca presa locală să aibă un sprijin adecvat în perioada pandemiei prin campania de informare despre COVID-19.

Sumele alocate marilor trusturi media au văduvit presa locală de ajutorul așteptat, deși Digital News Report 2020 indică o creștere a interesului publicului din România pentru știrile realizate de redacțiile regionale și locale.

Toate cifrele statistice și sondajele arată același lucru: că presa locală și presa tipărită au fost cele mai lovite de criza generată de pandemie. Este explicabil, fiindcă sursele de publicitate locală au dispărut odată cu intrarea în colaps a economiei, iar printul aproape a dispărut după mutarea online a publicului, forțat să stea acasă.

Ne aflăm în fața unui dublu paradox: pe de o parte, ajutorul guvernamental drapat într-o campanie media despre COVID-19 s-a distribuit în mică măsură către presa locală și print, care au primit sume minore (dacă au primit), și cu sume consistente către trusturile mari și bine așezate în piața media, fără pierderi semnificative în timpul pandemiei.

Pe de altă parte, interesul pentru presa locală a crescut simțitor în România, așa cum dovedesc procentele celui mai recent Digital News Report, ediția a IX-a, realizat de Institutul Reuters de la Universitatea Oxford.

Partenerii români sunt, pentru al patrulea an, Raluca Radu și Departamentul de Jurnalism al FJSC, Universitatea București, care au cules datele din eșantionul de 2017 persoane chestionate. Raportul consemnează o cifră importantă referitoare la interesul pentru presa locală în intervalul ianuarie-februarie 2020, 85% din eșantion, indiferent de vârstă, repondenții declarând că sunt extrem de interesați și foarte interesați de știrile locale.

În perioada pandemiei, acest interes a crescut, în sondajul făcut doar pe un grup de 6 țări din cele 40 de piețe de pe șase continente investigate  în raport. Mai mult, la întrebarea suplimenară dacă ar duce lipsa știrilor locale în cazul închiderii companiilor media aferente, 7 din 10 români au răspuns afirmativ.

În România, similar cu mai multe țări din fostul bloc comunist ca Slovacia, Bulgaria sau Cehia, încrederea în rețelele sociale ca sursă de informare este adesea mai mare decât încrederea în presa profesionistă, invers decât în țările scandinave, Marea Britanie sau Germania.

La acestea, în topul brandurilor investite cu încredere de public, se află pe primele locuri o publicație, radio sau o televiziune regională sau locală. În România, publicul mare consumator de televziune și știri online, așază o publicație locală sau regională pe locul 9 în lista preferințelor, menționând că apelat la un ziar local în proporție de 18% în ultimele trei săptămâni ale intervalului, în căutare de informații. Un plus la audiență au adus podcasturile asociate publicațiilor care au aplicat această modalitate de informare.

Declinul de 7% încredere în presa românească, ajunsă la 38% față de anul precedent, se leagă și de îngrijorarea în privința dezinformării, a știrilor contrafăcute. Global această îngrijorare se regăsește la 56% din cei 80 000 de subiecți, iar în România este cu două procente mai mare. 40% din repondenții studiului Digital News Report, identifică politicienii printre autorii frecvenți de fake news, în vreme ce doar 13% din dezinformare ar veni de la jurnaliști.

În România publicul percepe că politicienii dezinformează în proporție de 54%.

Ceea ce este o uimire pentru mine este că politicienii identificați că au comunicat informații false nu reușesc să își corecteze comportamentul, ci lansează în continuare informații false sau campanii de dezinformare”, a subliniat prof.univ.dr. Raluca Radu în prezentarea raportului.

Cu toate că audiența generală a fost capitalizată de canalele de știri, consumul de televiziune crescând cu 9 minute zilnic față de 2019, conform datelor Global Web Index oferite de George Mușat de la Publicis Group, totuși presa locală online, radio sau canale locale, constituie o sursă de mare interes pentru publicul din regiuni, care are o conduită relativ diferită preferând să își ia informațiile locale din sursele redacționale, jurnalistice (71%), și numai 57% din surse non-media, ca instituții publice, comunicare interpersonală etc.

O concluzie a întregului raport este că doar în câteva țări, indiferent de gradul de interes pentru presă, publicul este dispus să plătească pentru conținut. În România, presa locală nu are nicio speranță în susținerea directă a consumatorului de media, iar ajutorul guvernamental s-a dovedit a fi o iluzie cu puține zerouri.

Articol preluat  și de revista „22”.

Despre redacția informală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea). 

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.

Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE