PressHub.ro/Bani europeni, bilanț după primele 200 de articole: În România reală, fondurile europene generează progres, dar se și risipesc

La mai bine de jumătate de an de la debutul oficial al seriei de articole publicate în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio, în care RFI România este partener strategic, coordonatorul și trei membri ai echipei fac un scurt bilanț în cadrul emisiunii „Decriptaj”, realizată de Ovidiu Nahoi, editor în cadrul proiectului. În studioul RFI România, discutăm cu Cristina Guseth, inițiator și coordonator al proiectului PressHub și directoarea Freedom House România, și cu jurnaliștii Carmen Dumitrescu (Liber în Teleorman), Brîndușa Armanca (Banatul Azi) și Sebastian Oancea (Vrancea 24), membri ai rețelei independente de presă locală.

Bilanțul PressHub.ro/BaniEuropeni la o jumătate de an:

  • Indexare în Google pe primele cinci poziții a expresiei „bani europeni”, sintagma sub care este promovat întregul proiect online și pe rețelele Facebook și LinkedIn.
  • Peste 40 de jurnaliști participanți direcți în proiect, ca autori, editori, coordonatori, semnatari în 27 de publicații locale și centrale.
  • Cel mai important, subiecte tratate în premieră sau aprofundate de publicațiile și jurnaliștii rețelei PressHub cu privire la cheltuirea fondurilor europene de coeziune în România, cu bune și rele.

În ceea ce privește efectele banilor europeni în România, concluzia este că România se poate ridica grație lor, dar o bună parte din fonduri „se prăpădesc”.Depinde de oameni”, spune Cristina Guseth, care dă exemplul echipelor care fac progresul posibil, un exemplu recent fiind Oradea, unde echipa din spatele proiectelor europene realizează lucruri palpabile. Și asta în ciuda birocrației:

Noi, România, am adăugat birocrație suplimentară față de cea venită de la Comisia Europeană. Legislația nu este predictibilă, se schimbă frecvent reguli în timpul jocului, se schimbă ghidurile în timpul implementării. Deci sunt lucruri pe care noi ni le facem singuri, chiar dacă de cele mai multe ori se neagă și se dă un vinovat din exterior, respectiv Comisia Europeană.”

Cristina Guseth

Pe de altă parte, birocrația venită din direcția Comisiei Europene are și ea o explicație foarte simplă, generată de neregulile din exercițiul financiar european anterior, 2007-2013, când s-a ajuns inclusiv la blocarea programelor cu fonduri europene, în contextul neregulilor din sistemul de achiziții publice. Rezultatul, astăzi: „Necinstea unora o plătesc cei cinstiți prin foarte multă birocrație și foarte multe controale”, explică coordonatoarea PressHub.

Carmen Dumitrescu, de la publicația Liber în Teleorman, punctează reușitele și greutățile cu care se confruntă în cadrul participării sale în proiect:

Pentru mine, ca jurnalist, Teleormanul este un județ foarte ofertant, din punct de vedere al fondurilor europene. Aici s-au demarat proiecte mari, multe fonduri europene au intrat aici, și s-au folosit așa cum știm, destul de dubios. Și s-a văzut asta în licitațiile organizate, în tot felul de scheme pe care ei le-au gândit pentru a atrage banii europeni și pentru a-i vira ulterior în conturile unor firme de casă. Așa că, din punctul meu de vedere, pe parcursul acestui parteneriat pe care noi îl avem, am avut ce să scriu, subiectele nu-mi lipsesc.
Ceea ce-mi lipsește, în schimb, este transparența la nivelul instituțiilor publice din Teleorman, care foarte greu îmi dau acces la informații de interes public. Avem solicitări făcute pe
Legea 544/2001 (privind liberul acces la informaţiile de interes public – n.red.) de mai bine de două luni, la care nu am primit niciun răspuns. Neavând răspunsuri de la instituții, este destul de greu să formulez subiectul în așa fel încât el să conțină punctul de vedere al tuturor părților implicate.”

Cum se văd lucrurile de la Timișoara, răspunde Brîndușa Armanca, membru al rețelei PressHub cu publicația Banatul Azi.

Timișul a atras fonduri europene, fără îndoială. Sume mari. Timișoara ratează însă uneori lucruri foarte simple. Nu se depune la termen ceva sau nu este complet dosarul, acestea fiind chestiuni birocratice care trebuie perfectate. Presa sigur că va fi critică și va trage de mânecă municipalitatea sau conducerea județului, care, evident, fiind reprezentate de lideri politici, vor face întotdeauna un joc de imagine atunci când reușesc să atragă bani.
Există o defecțiune majoră în felul în care sunt atrase fonduri europene. Adică sunt aduși în primării oameni pe linie politică, de cele mai multe ori, care nu se pricep și care sunt puși «să se ocupe». În cazul în care ei ratează, foarte frecvent, se aduce o firmă din exterior (de consultanță – n.red.), deci se deleagă această treabă, a întocmirii unui dosar de proiect. A reieșit, printre altele, că ADR Vest ar dori ca aceste proiecte să se facă in-house. Foarte mulți privați, sute, au luat fonduri europene folosind aceste firme. Dar autoritățile, care dispun de bani publici, pot angaja, cum a făcut primarul de la Cluj, echipe foarte bune, fără nepotisme.

Brîndușa Armanca

Pe de altă parte, avem banii, dar îi folosim oare corect?

De foarte multe ori nu sunt identificate nevoile reale ale comunităților. Oamenii (cu putere de decizie – n.red.) trebuie să se gândească: de ce am eu nevoie, care sunt prioritățile, care e ordinea lor? Până la urmă, fondurile europene sunt și o metodă de a educa pentru rigoare. Ori de câte ori ești într-o comisie, ești pus în situația de a decide: pot lăsa să treacă acest dosar? Trebuie să învățăm să fim riguroși, face parte din obligația noastră de educare, să îndeplinim condițiile. Până la urmă o să ne educăm și se vede, de fapt, că există un progres.”

Brîndușa Armanca

Ea punctează și un rol suplimentar al demersului PressHub.ro/BaniEuropeni:

Aș vrea să adaug că această rețea în care noi lucrăm de o vreme (…) este un exercițiu comparativ excepțional pentru cititor: foarte rar acesta poate să compare regiuni diferite, localități, orașe, într-o anumită privință, și mai ales pe fonduri europene. Poți avea impresia că județul sau regiunea de care aparții este foarte sus și descoperi că nu numai tu ai făcut lucruri, ci și alții.

Brîndușa Armanca

Ce spune însă Sebastian Oancea, de la publicația Vrancea 24, un alt membru de seamă al rețelei, despre reușitele proiectului și reușitele autorităților în accesarea de fonduri europene?

Noi, în Vrancea, prin PressHub, rețeaua asta mare, am mișcat ceva. De exemplu, unul dintre primarii despre care am scris că și-a făcut o pensiune cu fonduri europene este trimis în judecată în urma a ceea ce am scris noi. El a făcut cu bani europeni, de fapt, propria casă. Acolo nu există nicio pensiune. Deci e o victorie pentru noi. Pe de altă parte, am avut și dezvăluiri despre minciunile miniștrilor – fostul ministru al Muncii, Olguța Vasilescu – care prezenta victorios grădinițe construite/reabilitate cu fonduri europene care nu existau pe teren, construcția/reabilitarea lor nici nu începuse, iar copiii învață în aceleași clădiri vechi de 100 de ani care cad pe ei.
Pe de altă parte, am mai observat un lucru pozitiv în urma materialelor scrise de noi în ceea ce privește reabilitarea clădirilor vechi, monumente istorice. Aici, pe undeva, lucrurile s-au mișcat destul de bine. Din păcate însă, mai mult din partea privaților decât din partea autorităților. Nu reușesc să-mi dau seama de ce, pentru că până la urmă sunt aceleași fonduri, aceleași proiecte, sunt oarecum standard, procedurile sunt aceleași, doar oamenii sunt diferiți.
Primarii au apăsat pedala, ca să zic așa, și au făcut anumite presiuni pe europarlamentari – chiar dacă unii dintre ei poate nu vor mai fi, pentru că urmează alegeri – și e destul de clar că procedurile pentru accesarea fondurilor europene, cel puțin pentru infrastructură, pe care unii dintre ei vor să o refacă, vor fi simplificate. Este una dintre priorități. Însă trebuie să ne mișcăm intern, pentru că, până ajungem la avizul final, avem de trecut o serie de piedici, proceduri destul de birocratice, care ar trebui, desigur, simplificate”.

Sebastian Oancea

Concluzia principală, la peste șase luni de la debutul proiectului scris, este că România are un beneficiu uriaș din apartenența la Uniunea Europeană, articolele scrise de jurnaliștii rețelei PressHub o confirmă. Suntem cu proiectul nostru cam la două treimi din drum, echipa continuă să acopere subiectul până în luna mai 2019. Este o muncă în echipă, colosală, faptul că scriem despre #BaniEuropeni fiind o oportunitate pe termen lung în înțelegerea evoluției societății și economiei în context european.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și RFI România în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole din aceeași categorie

Advertismentspot_img

Cele mai recente articole

Salvamontistul argeșean Cornel Voicu a devenit campion național la rafting

Localitatea buzoiană Nehoiu a găzduit Dracula Race 2021 – R4 Rafting Euro Cup România, competiție ce a început sâmbătă dimineață cu proba de slalom,...

Centrul istoric al Alexandriei a devenit o ruină în așteptarea banilor europeni. Autoritățile acuză birocrația, oamenii acuză autoritățile

Centrul istoric al reședinței județului Teleorman arată de câțiva ani ca după bombardament. Pavajul e afectat serios, cârpelile de moment nu reușesc să acopere...

Pitești, încă o problemă!

Există linii roșii pe care instituțiile de forță ale statului nu le pot trece fără a pierde încrederea cetățenilor.