Primul miliard de euro din PNRR, accesat de România. Planul Național de Redresare și Reziliență pare că a intrat pe făgașul normal, la șase luni de la prezentarea sa în Comisia Europeană, după un început lent și anevoios.
Guvernul a anunțat vineri, 1 aprilie, că a accesat primul miliard de euro din PNRR. Înainte cu o zi, premierul Nicolae Ciucă afirma că cele 24 de ţinte din PNRR asumate pentru primul trimestru al anului au fost îndeplinite din perspectiva Guvernului.
Dar lucrurile sunt departe de a fi line. Ce urmează și care sunt provocările privind PNRR a explicat pentru PressHUB Dragoș Pîslaru, europarlamentar USR și raportor pe Mecanismul European de Redresare și Reziliență.
„Primul miliard de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost deja accesat. Banii europeni vor contribui la renovarea clădirilor din întreagă țară și reprezintă cea mai bună dovadă a modului în care Guvernul României abordează șansa enormă pentru dezvoltarea și modernizarea țării pe care o are prin acest program de redresare.
Prin intermediul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, autoritățile publice locale sau centrale vor derula programe de eficientizare energetică, siguranță seismică sau la incendii. România și-a îndeplinit la timp obligațiile asumate prin PNRR și începe deja să valorifice cele aproape 30 de miliarde de euro puse la dispoziția noastră”, arată un mesaj al premierului Nicolae-Ionel Ciucă.
Anterior, România a încasat, sub formă de prefinanțare, 3,79 miliarde de euro din cele 29,1 miliarde de euro prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență. Acești bani nu au putut fi cheltuiți încă, din cauza lipsei de proceduri.
Într-un interviu acordat, PressHUB, europarlamentarul Dragoș Pîslaru (Renew Europe/USR), raportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și implementarea PNRR la nivel european a vorbit despre următorii pași, dar și despre îngrijorările sale cu privire la PNRR.
215 ținte și jaloane pentru îndeplinirea reformelor asumate
Cu toate că până acum nu au existat proiecte blocate sau a căror implementare să fie pusă sub semnul întrebării, există aspecte care creează incertitudine cu privire la ducerea la bun sfârșit a reformelor asumate prin PNRR, a afirmat Dragoș Pîslaru.
Urmează proiecte complicate, cum ar fi reforma pensiilor sau digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). În același timp, încă există politicieni care cer renegocierea unor proiecte, arată europarlamentarul:
„În primul rând, nici nu s-a instalat bine noua coaliție de guvernare, că au și început voci care tot insistă, chiar și în acest moment, cu renegocierea PNRR. Adică nici nu am început bine că deja nu ne convine că avem treabă, cum vine asta? Nu înțeleg această atitudine de a sabota o șansă absolut istorică pentru România.
Avem de făcut o reformă a pensiilor care cuprinde atât legislație, cât și investiții, iar românii momentan au parte doar de dezinformări legate de ceea ce s-a negociat în PNRR pe acest aspect. Avem de reformat și digitalizat ANAF, nu este un lucru ușor, încă nu avem nimic. (…)
Repet, în caz că am uitat: avem 215 ținte și jaloane ca să ne îndeplinim reformele, și 292 de ținte și jaloane ca să punem la punct investițiile până în 2026, deci chiar nu avem timp de pierdut”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Domeniile în care sunt probleme?
Circa un sfert din suma totală alocată României prin PNRR va merge către investiţii în domeniul transporturilor. Legături de cale ferată către aeroport la Brașov, și Timișoara, metroul de la Cluj, modernizarea liniilor Oradea – Cluj și Arad – Caransebeș: acestea sunt principalele proiecte propuse în domeniul feroviar în cadrul Planului pentru Reziliență. Efectele stării precare a rețelei, din cauza subfinanțării cronice, sunt vizibile: trenurile sunt lente, vechi și insuficiente.
Mai mult, nevoile de investiţii ale României pentru infrastructura de transport depăşesc 70 miliarde de euro, potrivit unor estimări prezentate în Planul Investiţional pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport pe perioada 2020-2030.
Resursele financiare alocate prin PNRR, de aproximativ 7,6 miliarde de euro, vor acoperi doar o parte din necesarul total de investiţii la nivel naţional, astfel încât, pentru a le maximiza impactul, aceste resurse vor fi direcţionate către acele intervenţii capabile să genereze cea mai mare valoare adăugată în conformitate cu strategiile Uniunii Europene şi naţionale, în perioada de implementare, se arată în versiunea oficială a PNRR.
Cu toate acestea, progresul întârzie să apară în domeniul infrastructurii, arată Dragoș Pîslaru: „Observăm că nu stăm bine în ceea ce privește țintele pe infrastructură, în special cea feroviară. Și știind că aceste investiții sunt majore și presupun proceduri greoaie, este imperativ să nu existe întârzieri pe acest plan”.
„România a trebuit să repare ce nu s-a construit timp de 30 de ani”
România încearcă, prin PNRR, să implementeze un set de reforme pe care nu a reușit să facă după căderea regimului comunist, dar și să se pregătească pentru provocări viitoare, a afirmat Pîslaru, având la dispoziție o sumă relativ mică pentru ce avem nevoie.
„Este important să reținem că situația României nu se poate compara cu a altor state membre. Prin PNRR, România a trebuit să vină cu un set de reforme și investiții care să și repare ceea ce nu s-a construit timp de 30 de ani, dar și cu măsuri de avangardă, care să ne pregătească pentru viitoare provocări.
Iar toate aceste aspecte au trebuit „înghesuite” sub un plan de 30 de miliarde de euro, o sumă relativ mică față de ce nevoie avem și care trebuie neapărat complementată de restul de 50 de miliarde de euro pe care le avem disponibile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027”, a transmis europarlamentarul.
Cheia succesului e la cetățeni
Dragoș Pîslaru a făcut apel la societatea civilă să rămână vigilentă și să pună presiunea necesară pe Guvern ca să se asigure că Planul Național de Redresare și Reziliență a României va fi de succes.
„PNRR nu este planul guvernului, ci al cetățenilor României. Iar dacă cetățenii vor fi cu ochii pe guvern și își vor asuma PNRR ca proiectul nostru, al României, vom reuși să îl ducem la bun sfârșit. Sunt încrezător că PNRR ne va impulsiona, ca țară, să ne maturizăm, din două mari motive: în primul rând, modul în care am gândit Mecanismul la nivel european va ajuta România să își poată asuma niște reforme demult necesare și o va obliga să respecte calendarul de reforme. Și sunt convins că societatea civilă va fi cea care, încă o dată, se va dovedi actorul cheie în a pune presiunea necesară pe guvern ca să se asigure că succesul său va exista”, a spus acesta.
„PNRR este examenul de maturitate al României”
Implementarea reformelor asumate prin PNRR rămâne un examen de maturitate pentru România și cei care o conduc: este o șansă unică în istoria țării noastre de a dovedi că suntem capabili să ne respectăm angajamentele și să punem lucrurile în mișcare.
„Este esențial ca guvernul României să facă un gest responsabil: să respecte calendarul de ținte și jaloane care este parte integrală din PNRR. Să nu mai auzim de fabulații precum renegocierea PNRR, să nu mai vedem dezinformări legate de măsurile prevăzute în el, ci hai să începem să le punem în practică.
Ministerele direct care vor lucra îndeaproape cu Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE), și aici vorbim de Ministerul Transporturilor, Mediului, Energiei, Muncii, Educației, trebuie să dea dovadă de responsabilitate, să nu întârzie implementarea și să respecte termenele prevăzute, fiindcă orice întârziere presupune bani europeni primiți mai târziu sau deloc.
PNRR este examenul de maturitate al României, avem datoria să reușim să îl implementăm”, a arătat europarlamentarul Dragoș Pîslaru.
[…] interviu acordat PressHUB, europarlamentarul Dragoș Pîslaru (Renew Europe/USR), raportor al Parlamentului European privind […]