Procesul „Nababul” – Marian Oprișan, ofensat degeaba

Data:

Marian Oprișan a fost ofensat de articolul Nababii contractelor pe bani publici din judeţ publicat de Sebastian Oancea în Vrancea 24, articol preluat parțial și de platforma justitiecurata.ro: Top TREI NABABI ai contractelor pe bani publici din Vrancea.

Marian Oprișan l-a dat în judecată pe jurnalistului din Focșani, cerând 200.001 lei daune. Sebastian Oancea este acum jurnalist la Realitatea TV și contributor al platformelor presshub.ro și justitiecurata.ro,

„Nababul”

Din motivarea hotărârii Tribunalului Vrancea aflăm că Marian Oprișan a fost deranjat cel mai mult de folosirea cuvântului „nabab” de către Sebastian Oancea.

Se precizează că în data de 28.10.2015 (…) a fost denigrată imaginea reclamantului, prin etichetarea părții prin asociere cu titluri purtate de personaje din istorie. (…)

Se mai arată că prin alăturarea cuvântului „nabab” cu expresia „bani publici” reclamantul a fost așezat sub un stigmat cel puțin reprobabil. (…)

Se prezintă sensul literar și istoric al cuvântului „nabab”, atribuțiile președintelui consiliului județean, se susține că au fost folosite cuvinte precum „baron”, „osanale de partid”, „proces de corupție” în scopul de a asigura un impact mediatic major al materialului ziaristului, construind o poveste total nefondată, bazată pe o pretinsă influență locală a președintelui consiliului județean.

Marian Oprișan este președinte sau vicepreședinte al Consiliului Județean Vrancea de peste 26 de ani (din 1992 încoace), președinte al PSD (PDSR) Vrancea de 25 de ani (din 1993) și vicepreședinte PSD din 2010.

Acțiune nefondată

În motivarea prin care a respins ca nefondată acțiunea lui Marian Oprișan contra ziaristului Sebastian Oancea, judecător Aurelia Joghiu de la Tribunalul Brăila arată că:.

Așa cum arată reclamantul, acesta este om politic.

Se constată că afirmațiile făcute de pârât reprezintă critici aduse reclamantului, care are și o funcție publică (președinte consiliu județean), critici care, chiar dacă sunt virulente sau ironice, nu depășesc limitele libertății de exprimare. Se apreciază că pârâtul nu a folosit cuvinte jignitoare la adresa reclamantului, ci a emis doar opinii care, cuprind o doză de exagerare și sunt provocatoare, însă nu depășesc limitele libertății de exprimare, dată fiind calitatea de om politic a reclamantului.

Dreptul la liberă exprimare implică posibilitatea pe care o are orice persoană fizică de a aduce la cunoștința publică gândurile, opiniile și credințele sale, indiferent dacă acestea sunt sau nu însoțite de o argumentație corespunzătoare și dacă ideile exprimate sunt sau nu considerate acceptabile de autorități sau de majoritatea populației.

Așa cum s-a arătat deja, chiar dacă afirmațiile pârâtului la adresa reclamantului au fost critice și ironice, se înscriu în noțiunea de judecăți de valoare, fără a depăși limita libertății de exprimare.

Se apreciază că demersul pârâtului a fost de informare a opiniei publice asupra unor chestiuni de interes public. Chiar dacă aceasta implică uneori în mod inerent afectarea reputației persoanei vizate, nu rezultă intenția ziaristului de a afecta în mod gratuit reputația reclamantului.

Pentru aceste motive, tribunalul apreciază că nu au fost depășite limitele libertății de exprimare, nu s-a făcut dovada săvârșirii de către pârât a unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, iar în temeiul textelor de lege invocate, urmează să respingă acțiunea dedusă judecății ca nefondată.

Intervenție accesorie

În 8 martie 2017, Freedom House România a adresat tribunalului cerere de intervenție accesorie în favoarea jurnalistului în care a arătat:

Ca ultim garant al pluralismului, statul și autoritățile sale nu au doar obligatia negativă de a nu limita în mod nejustificat exercițiul dreptului la libertatea de exprimare a indivizilor, ci și obligația pozitivă de a proteja libertatea de exprimare prin măsuri concrete și adecvate.

Considerăm, în egală măsură, atât trimiterea ziaristului Sebastian Oancea în judecată de către unul din cei mai influenți politicieni români – liderul PSD și președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan -, cât și daunele de 200.000 lei cerute de acesta, drept încercări de intimidare a unui ziarist incomod, de restrângere a libertății de exprimare a ziariștilor și de restrângere a dreptului la informare al publicului.

Revine instanței de judecată să apere dreptul la liberă exprimare al jurnalistului Oancea și dreptul la informare al publicului. Solicităm, așadar, instanței respingerea ca neîntemeiată a acțiunii domnului Marian Oprișan.

Cererea de intevenție accesorie poate fi citită aici: Doi baroni cu intoleranță la libera exprimare

Freedom House
Freedom House
PressHUB, cea mai răspândită rețea de presă din România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Primul tanc Leopard 2 a fost trimis deja în Ucraina. Primul pas a fost făcut de Canada

Ministrul canadian al Apărării, Anita Anand, a publicat imagini video cu primul tanc Leopard 2, de fabricație germană, fiind încărcat pentru a fi dus în Ucraina.

Cei trei de la SGG care primesc 3500 de euro/lună pentru patru ședințe

Secretariatul General al Guvernului a avut anul trecut trei...

Nicușor Dan: Este important ca noi să ne păstrăm zona istorică, pentru ca Bucureştiul să existe pe harta turistică

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, susține că prefectul Bucureștiului, Toni Greblă, va ataca luni în instanță reglementarea de urbanism a întregii zone istorice a Municipiului Bucureşti, ceea ce, în opinia edilului ar putea da undă verde ridicării unor blocuri între clădirile vechi.

Cum arată cel mai mic oraș din Constanța, unde preotul are ieșiri despotice în fața libertății de exprimare: Căruțe pe străzile aproape pustii, bibliotecă...

Orașul Negru Vodă din județul Constanța, desemnat oraș în urma unei campanii de “urbanizare” pe hârtie din timpul ultimilor ani ai regimului comunist, a coborât sub pragul de 5.000 de locuitori, înregistrând puțin peste 4.600 de oameni la recensământul din 1 decembrie 2021. Reporterii Info Sud-Est au vizitat localitatea pentru a vedea cum arată cel mai mic oraș din județ în 2023.