miercuri, 20 octombrie 2021
spot_img
AcasăProiecte editorialeFacts not FakeProf.univ.dr Adriana Turculeanu, directorul Centrului de Transfuzii Craiova: „Pentru vaccinare s-au înscris...

Prof.univ.dr Adriana Turculeanu, directorul Centrului de Transfuzii Craiova: „Pentru vaccinare s-au înscris contabila, șoferul și două asistente”

Aș dori să începem dialogul nostru cu o întrebare simplă, dar complexă…De ce credeţi că a apărut acest virus? Oare a fost neglijat acest domeniu în ultimul timp?

Dacă noi considerăm până acum că stăpânim bolile infecțioase, această boală ne-a arătat că ne-am înșelat. Foarte multă vreme, toate organismele internaționale considerau că aceste boli infecțioase sunt controlate, pentru că pentru majoritatea aveam un vaccin. Iar prin vaccinare, s-a reușit stoparea lor, prezența lor prin formă clinic manifestată. Însă, s-a constatat că aceste sisteme medicale, neglijând acest segment al bolilor contagioase, au devenit deficitare. Şi acest lucru s-a demonstrat acum, în actualul context epidemiologic, și nu doar în România, ci în toată lumea. Așa s-a ajuns la concluzia  că dacă folosim vaccinuri, dacă ridicăm nivelul de educație sanitară a populației, vom scădea incidența acestor boli. 

Au fost luni critice, cum v-aţi descurcat cu donarea de sânge? Ştim că dintotdeauna a fost deficitară.

Când vorbim despre donarea de sânge, toată lumea știe că suntem într-o suferință permanentă. Am fost în acest an, într-o situație critică şi abia în luna lui decembrie am crescut numărul donatorilor. De când sunt eu director, la Centrul de Transfuzii Craiova am avut cam  40 de donatori pe zi, în medie. Însă, în perioada asta de pandemie nu am depăşit 15. Am avut zile în care am avut doar 13 donatori. Perioada cea mai dificilă a fost în cele două luni în care toată lumea a stat în case, iar comunicarea a fost foarte proastă, nu s-a ținut cont de faptul că dacă stăm cu toţii acasă, nu avem cu ce să-i tratăm pe pacienţii grav bolnavi, care au nevoie de sânge. Lumea a înţeles că nu are voie să vină să doneze sânge, pentru că ni s-a spus să nu părăsim domiciliul. Oamenii care ar fi putut să doneze sânge, au stat şi ei acasă. Iar după două săptămâni, a ieşit domnul Arafat pe post şi a spus, că donatorii pot să iasă afară din case şi să doneze sânge. Dar cum ar fi putut să mai vină oamenii să doneze? Donarea este voluntară, dar de cele mai multe ori se apelează la familie, această situație nu este doar la noi. Sunt mai multe categorii de donatori: unii care au spiritul acesta de solidaritate, alţii îşi motivează gestul că le face bine pentru organism şi alţii sunt din familie.

Aţi avut vreun donator care nu ştia că e pozitiv şi a donat sânge?

Am avut un singur caz şi asta pentru că noi nu făceam înainte testul Covid donatorilor. Noi am avut o singură persoană, care a donat la noi şi după două săptămâni a fost depistată cu infecţia de Covid 19. Am testat imediat pacienta care a primit sânge, pentru că noi ştim foarte bine drumul pungii de sânge. Am testat pacienta printr-un test PCR şi i-am făcut inclusiv şi un test de anticorpi. Concluzia a fost că donatorul nu a fost infectat cu Covid la momentul donării sau nu a fost în perioada de incubaţie. Un test rapid pentru donatori este extrem de important şi necesar. 

Aşadar, înţeleg de la dumneavoastră, că pe lângă faptul că nu s-a gândit nimeni că prin mesajul “staţi acasă !” o să stea acasă şi donatorii, nu s-a gândit nimeni nici să testeze donatorii înainte să doneze sânge…

Eu am suferit în această perioadă și am discutat foarte mult cu colegele mele, dar, din păcate, nimeni nu te ascultă. În opinia mea, tactica a fost total greșită. Nu știu ce spun ceilalți, dar eu cred că testarea este esențială în monitorizarea acestei infecții. De exemplu, pentru boala numită sifilis există teste de screening și teste de confirmare. Testele de screening sunt testele pe care le faci în prima etapă, ridici suspiciunea de infecție, apoi faci testul de confirmare și te lămurești. Așadar, de la începutul pandemiei ar fi trebuit acceptate și folosite aceste teste rapide, pe care abia acum începem să vorbim de ele, la 10 luni de la debutul pandemiei. Acestea trebuiau folosite ca teste de screening. Adică, dacă faci un test și este neconcludent, îl repeți peste o săptămână-două și iei în evidență persoana, adică îi faci și PCR-ul, dar îl izolezi și îi dai o explicație. S-a mers doar pe tehnica RT -PCR, deși la început nu aveam aparatura necesară. Testul PCR solicită condiții speciale, camere special amenajate, aparatură, personal. Este foarte importantă prima etapă, cea de extracție, pentru că de acolo apar rezultatele neconcludente. Noi am mers doar pe o variantă a tehnicii de vârf. Și până s-au lămurit…boala nu ne-a așteptat. 

La sfârșitul lunii aprilie, au ajuns pe piața din România şi aceste teste rapide. Familia mea are o clinică privată și aici se fac teste rapide. Eu am urmărit pacienții și vreau să vă spun că toate testele pe care le-am făcut au fost confirmate prin PCR. Adică, un test rapid făcut corect este superpozabil cu PCR-ul. Și chiar dacă nu îl consideri 100% corect, cel puţin izolează pacientul până face testul PCR. Iar DSP-ul poate să facă în această perioadă ancheta epidemiologică. Iar persoanele pe care le declară pacientul că a venit în contact cu ele, trebuiesc şi ele testate rapid, ca să nu se piardă timpul până se poate ajunge la un PCR și nici infecția să nu se răspândească așa rapid. 

Să înţeleg că Direcţiile de Sănătate Publică nu şi-au făcut treaba?

Acum aș vrea să vă spun că toată lumea a sărit pe DSP-uri, dar nici ei nu prea sunt vinovați, pentru că au fost nevoiți să aplice o metodologie încurcată, prost făcută. Așa ne mai vin și nouă la Centru, diverse adrese, metodologii, pe care le citim cu toții și nu înțelegem, de parcă nu ar fi scris în românește. Eu unde îi acuz pe cei de la DSP. Îi acuz că acolo unde au văzut un test fie el și rapid, dar pozitiv, ar fi trebuit să-l ia în seamă să-l fi izolat rapid pe respectivul și să-i fi dat un concediu medical. 

Se vehiculează în media, că statistic, cei cu grupa de sânge 01 sunt mai “ocoliţi” de Covid. Adică, s-au infectat mai puţini pacienţi cu această grupă de sânge. Există vreo legătură între grupa de sânge şi riscul infectării cu noul coronavirus?

Nu cred în teoria asta, am citit şi eu, poate că statistic aşa este, dar noi, virusologii, ştim că pentru a proteja un organism împotriva unui agresor, indiferent ce fel de agresor, virus sau bacterie, trebuie să ai un fond imunitar. Sigur că există o predispoziţie genetică, dar nu a fost timp suficient pentru a se face aceste cercetări de ordin genetic. Sunt cercetări complicate, care necesită timp, în urma cărora s-ar putea oferi o explicaţie ştiinţifică  despre o relaţie între grupele sanguine şi rezistenţa la acest virus. Doar statistic s-a ajuns la concluzia asta. Ai nevoie de timp ca să poţi demonstra că cei cu grupa 01 au un fond imunitar foarte bun, adică valoare anticorpilor de tip IGG este foarte mare. Sau că aceşti anticorpi au o specificitate şi sunt îndreptaţi împotriva Covidului. Lucrul acesta se obține de regulă prin vaccinare. Așa că acest subiect este cam delicat… 

Dar cum se explică că într-o familie, un membru este infectat şi ceilalţi membri nu au luat virusul.

Da, se poate să nu se infecteze toți membrii unei familii în același timp. Asta depinde de inocul, de obiceiuri, nu toți fac același lucru, deși trăiesc în aceeași familie. Unul poate se spală mai des pe mâini decât celălalt. Depinde şi de meseriile pe care le au fiecare. Dacă în familie e un student sau un tânăr care are program diferit și de regulă nu mănâncă cu părinții la masă, atunci fie studentul, fie părinții, depinde cine este infectat, poate să nu ia virusul. Iar o altă diferențiere o face inoculul, adică acel număr de particule virale pe care le “achiziționăm” și pe care le răspândește sursa. Sunt factori care influențează infectarea, dar în acest moment nu este foarte ușor să-i cuantifici. Nu putem să spunem că şapte particule virale determină boala. Se vorbește de inocul, dar încă nu știm câte  particule trebuie să aibă…trei sau șapte. 

Dar despre donarea de plasmă, ce ne puteţi spune?

La Centrul de Transfuzii Craiova avem două metode prin care se donează plasmă. Din sângele donat obținem masa eritrocitară, adică, globulele roșii și apoi obținem plasma, care reprezintă partea lichidiană. Obținem la fiecare donare, numai că trebuie să știm că persoana a avut această infecție și ea trebuie să vină cam la o lună de zile, după momentul în care i s-a pus diagnosticul pe baza unui test PCR. Mai exact, la 28 de zile, considerându-se că după acest interval de timp are valoare de anticorpi, care poate să reprezinte un tampon, un medicament pentru virusul Covid. Iar cea de-a doua metodă, constă în recoltarea doar a plasmei. Există un aparat special cu niște pungi din acestea de recoltare specială. Noi avem acest aparat de obținerea plasmei, l-am primit în luna noiembrie, anul trecut. 

Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Craiova

Care din cele două metode este mai eficientă?

Avantajul celei de-a doua metode de recoltare a plasmei este că se obțin 600 ml, adică avem cam 3 unități de 200 de ml de plasmă, spre deosebire  de recoltarea clasică prin care se obțin doar 200 de ml de plasmă, adică, o singură unitate. Există o anumită metodologie prin care să fim siguri că plasma poate să transmită agenții pe care noi îi depistăm aici, la Centrul de Transfuzii. Noi facem o primă testare, după care noi trimitem la București eșantioane și se face acolo o nouă testare folosindu-se tehnici moleculare pentru a fi și mai sigur că nu există infecțiile respective. Acești anticorpi se determină cantitativi pentru a putea fi utilizați în practica medicală. Ca să tratăm pacienții  trebuie ca acești anticorpi să aibă o anumită valoare. Inițial s-a luat ca reper 1:160, după care s-a constatat că pot fi administrați și cu o valoare mai mică de 1: 80. Numai că, din păcate, foarte mulți donatori sunt cu valori foarte mici sau chiar negativi din punct de vedere al prezenței anticorpilor. 

Nu a fost timp suficient pentru lumea medicală, pentru lumea științifică, să vadă de cât timp este nevoie mai precis pentru ca un pacient infectat cu Covid să facă și anticorpi. Pentru cercetări de acest gen este nevoie de timp. Ceea ce pot să vă spun este că am urmărit o persoană care a făcut Covid undeva în luna aprilie, iar în luna noiembrie a făcut determinarea anticorpilor și erau prezenți. Adică, depinde de la un organism, la altul. Așa cum noi am urmărit  persoana respectivă, așa ar trebui urmărite mai multe persoane, ar trebui făcută monitorizarea pe un număr mare de persoane. Ca să emiți o astfel de teză cu valoare de axiomă trebuie să faci studiul pe mai multe persoane, nu doar pe 10 pacienți. Nu poți să tragi concluzii după studiul a 10 pacienți, eu am învățat că e nevoie de cel puțin 40 de persoane. 

Dumneavoastră sunteți și cadru universitar. Predați chiar Virusologia studenților de la UMF Craiova. Ați auzit și dumneavoastră ce se vehiculează în social media. Lumea nu crede că se putea face un vaccin împotriva Covid 19 atât de repede. Cum le-ați explica oamenilor  realizarea vaccinului la doar câteva luni de la apariția bolii?

În condițiile unei pandemii trebuie să gândim pozitiv. Societatea este foarte complexă, sănătatea este pe primul loc, dar mai sunt și probleme de ordin economic, educațional, iar lumea a evoluat foarte mult. Despre vaccinuri obținute prin tehnici moleculare eu predau la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova de ani de zile. Sunt categorii de vaccinuri altfel, dar există. 

În lumea științifică, în domeniul cercetării există de mult timp. Acest vaccin nu e chiar o noutate, dar este foarte bun. Și am să și explic. Vaccinul antigripal se obține încă din 1940 pe ou, se introduce virusul în două cămăruțe ale oului și se recoltează lichidele și se obține antigenul acesta. Există alergie la ou.Tehnicile moleculare se folosesc pentru diagnosticul infecțiilor virale. Nu înțeleg de ce această reticență,  pentru că  hepatita pune diagnosticul pe un test rapid, dar ultimul test de confirmare este tot o tehnică moleculară, care evidențiază particulele virale. Tehnicile acestea există, numai că nu erau utilizate pentru coronavirus. Sigur că între timp s-au făcut cercetări. 

Poate că oamenii acum au auzit pentru prima dată de coronavirus. Însă acest virus exista…          

Exact. Coronavirusurile există de mult timp și eu le predau la curs, la studenți. Ele sunt cu afinitate fie pentru aparatul respirator, fie pentru cel digestiv, adică, virusului îi place să se fixeze fie la nivelul aparatului respirator, fie la cel digestiv. Și aceste virusuri pot să sufere niște modificări, mutații, recombinări. 

Spre exemplu, gripa porcină tot prin recombinare a apărut. Și în organismul porcului se întâmplă asta, între două virusuri cu specificități diferite din punct de vedere al afinității pentru țesuturi diferite. Și acolo s-a combinat și a rezultat o variantă cu efect la om. Mă refer la gripa porcină din Mexic, care a dat multe decese. 

Există mutații în anumite părți componente, structurale ale virusului, care sunt mai puțin stabile, spunem noi mai puțin labile din punct de vedere genetic și se pot modifica și pot să genereze în timp  o altă variantă de virus, care poate să fie de o agresivitate, patogenitate mai scăzută sau să dea forme severe, într-un anumit context. Dacă analizezi procentul de mortalitate, spui că este mic, de doar 2%, dar formele pe care le determină sunt forme severe. Iar aici putem să mai adăugăm disconfortul și presiunea pe sistemul de sănătate, pe sistemul economic, financiar. 

Dar despre tehnica folosită, e ceva nou…? S-a mai utilizat vreodată ?

Nu am dat acum de viruși și nici nu ne-am apucat abia acum să facem studiile acestea moleculare pentru obținerea vaccinului. Tehnica aceasta de obținere a vaccinurilor plecând de la ADN sau ARN există de multă vreme, nu s-a utilizat foarte mult pentru că este foarte scumpă.Acesta e dezavantajul, costul ca modalitate de obținere. Se cheltuie foarte mult cu obținerea unui vaccin, acesta este și motivul pentru care la un moment dat, unele cercetări nu mai sunt continuate. Dar dacă pui în balanță ceea ce a reprezentat această pandemie pentru economia mondială, sigur că s-au făcut eforturi de toate felurile pentru a scoate pe piață acest vaccin. La final au rămas doar câțiva producători, pentru că un vaccin costă. Nu este ușor să faci un vaccin.

Prof.univ.dr Adriana Turculeanu

Care este diferența dintre coronavirus și virusul gripal?

Repet, coronavirusul nu este un virus nou. Este un virus cu afinitate respiratorie, așa cum este și cel gripal. Și atunci când îți curge doar nasul, e tot un virus. Și coronavirusul este din această categorie. Gripa este recunoscută prin marea variabilitate genetică pe care o are, dar HIV-ul este de 100 de ori mai variabil genetic decât virusul gripal. Care este diferența ?!. La virusul gripal ne vaccinăm la fiecare toamnă pentru că există această variabilitate a virusului și atunci vaccinul încearcă să păstreze partea comună a acelor variante despre care cercetătorii spun că vor fi circulante în populație, iar protecția este doar pentru șase luni.

 La Coronavirus încă nu știm cât va fi protecția, vom vedea cu timpul. Poate să fie 6 luni sau un an. Și la hepatită, vaccinul nu ține toată viața. Ține doar cinci ani. Sunt lucruri pe care ar trebui să le înțelegem. Condițiile favorabile pentru mutațiile virusurilor sunt marile aglomerări urbane. Pentru că sunt condiții externe, organismele sunt variate și așa a apărut și acest nou coronavirus.

De ce israelenii au înțeles așa de rapid importanța vaccinării și noi continuăm să fie conspiraționiști?

Cred că în primul rând ține de educație. Dintre toți studenții mei, israelienii sunt cei mai serioși. Sunt foarte doritori de a deveni ceea ce și-au propus și fac tot posibilul să-și atingă scopul. Nu fac formal nimic. Și acest lucru este foarte important. Sunt foarte disciplinați. Posibil ca acele condiții geografice, politice, să-i fi disciplinat în felul acesta și ei sunt foarte receptivi la ceea ce li se spune. Ei trimit tineri dotați intelectual să studieze în străinătate cu obligativitatea de a se întoarce în Țara Sfânta și de a pune în slujba poporului israelian ceea ce au învățat în afara țării. Noi nu înțelegem aceste lucruri. Ei sunt altfel crescuți, educați, organizați și asta este explicația că ei nu s-au îndoit nicio secundă de ceea ce le-a spus autoritățile din țara lor în legătură cu acest virus. Dacă le-au spus că vaccinul e bun și sigur, ei stau la coadă la vaccinare. Desigur, și guvernul israelian este foarte bun organizator. 

Noi ne-am chinuit câteva zile zile, să ne înscriem într-o platformă pentru vaccinare.Noi, personalul medical.Și nu am reușit. Cred că m-am chinuit vreo 5 ore, ca la final să mi se spună să nu mă mai chinui pentru că nu merge platforma. Dar așa au gândit platforma guvernanții noștri. Și acum să facem comparație între Guvernul României și cel al Israelului. 

Normal, că guvernul israelian a convins populația să se vaccineze, pentru că la ei totul merge șnur. Noi suntem un popor…un fel de Gică-Contra. Îi auzim pe conaționalii noștri că ei nu se vaccinează, dar nu au niciun argument, nu se vaccinează pentru că au auzit, nu se știe de unde, posibil pe Facebook, nu se știe cum, că nu e bine să te vaccinezi, că ar da paralizie. Francezii au încercat să răspundă medical, prin cunoștințe științifice la toate aceste întrebări, să desființeze fake news-urile din jurul acestor nebunii. Și au explicat că nu dă nici paralizie facială, nici boli autoimune, pentru că este o particulă artificială și se știe că o particulă artificială nu are cum să dea boli autoimune. Și tot felul de lucruri halucinante.

Dezinformare e peste tot, dar parcă în România e mai multă și prinde mai bine la populație…

Da, pentru că surprinzător, să știți că mai sunt și colegi de-ai noștri medici reticenți…. Am auzit discuții între medici că nu se știe cum va fi pe termen lung, că nu știu ce, că nu știu cum. Eu i-am pus pe angajații de la Centrul de Transfuzii să se înscrie pe un tabel cine vrea să se vaccineze. Și am avut neplăcuta surpriză să constat că vor să se vaccineze doar vreo 5-6 angajaţi printre care contabila, șoferul, femeia de serviciu și două asistente medicale din 24. Și i-am întrebat nu vor să se vaccineze, care este argumentul. Nu mi-au răspuns. Dar intenționez să le dau un test și să-mi spună ce este un vaccin. Cred că nu știu ce este un vaccin, altfel nu îmi explic de ce au o reticență la vaccinare. 

Și totuși, când credeți că va fi mai bine? Nu întreb când vom renunța la mască, ci când ne va fi ceva mai bine?

Cred că în a doua parte a anului ne va fi ceva mai bine. Asta dacă ne vom vaccina. Cei care ne vom vaccina vom putea influenţa în bine viaţa socială. Dacă 30% din personalul medical se va vaccina, atunci va fi protejat şi munca se va desfăşura normal. Eu ştiu și foarte multă lumea care vrea să se vaccineze. În primul rând se vor vaccina cei care ştiu că au o anume suferinţă. Şi soţul meu vrea să se vaccineze. Eu zic că populaţia este receptivă, dar trebuie să i se explice foarte bine. Există şi o explicaţie plauzibilă de ce s-a început cu personalul medical. Oamenii au încredere în medici. Atunci când sunt bolnavi, vin la medic, iau tratamentul recomandat de medici. Iar pe de altă parte, personalul medical trebuie protejat, mai ales cel care este expus direct. Mă refer la cei care recoltează probe, care fac triajul. Vaccinarea este un progres, este ceva ce a rezolvat marile epidemii ale lumii.


Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Marga Bulugean
Marga Bulugean este redactor-șef la cotidianul regional “Cuvântul Libertății” din Craiova. A fost redactor, șef de departament, redactor-șef adjunct. Am avut în directa responsabilitate domeniul “Social”, dar și instituțiile județene și locale implicate în domeniul sănătății. În prezent, este responsabilă de coordonarea redacției, de identificarea de noi subiecte, editarea știrilor, reportajelor și interviurilor, precum și de coordonarea studenților de la Jurnalism care fac practică și internship-uri la ziarul Cuvântul Libertății. A făcut parte timp de patru ani din redacția grupului de presă Curentul-Monitorul, unde a fost reporter și redactor, domeniul fiind tot domeniul “Social”. Are dublă licență, în inginerie și filologie la Universitatea din Craiova și un master în Managementul Instituțiilor Publice.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE