Profesoară hărțuită 10 ani pentru că a dezvăluit nereguli la concursuri școlare. Abia CEDO i-a dat dreptate

Cristina Rusu, profesoara de Geografie din Bistrița care a învins statul român la CEDO, este un exemplu de avertizor de integritate hărțuit cu procese și ignorat de autoritățile din domeniu.

Povestea ei este pe cât de tristă pe atât de spectaculoasă: a dezvăluit neregulile de la Olimpiada Națională de Geografie, dar Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud și, apoi, Ministerul Educației nu doar că au refuzat să le investigheze, dar s-au întors împotriva Cristinei Rusu.

Profesoara a fost dată în judecată, a pierdut procesul din România, a fost marginalizată de colegii ei și ignorată la restul concursurilor școlare. Cristina Rusu nu a cedat, însă. A făcut singură plângere la CEDO, apoi, pentru a se putea apăra eficient, s-a înscris la Facultatea de Drept.

A învățat Drept, a luptat și a câștigat.

Cristina Rusu a povestit pentru PressHUB cum a decurs lupta ei de un deceniu cu statul român și funcționarii săi complici.

Primele probleme, semnalate în 2011

Cristina Rusu este profesoară de Geografie din Bistrița. În 2011, a făcut publice neregulile repetate în organizarea Olimpiadei de Geografie și a Concursului Național de Cercetare Științifică-Geografie. Au urmat ani de hărțuire în țară de către autorități și un proces pierdut în România. A câștigat până la urmă abia în 2022, la CEDO, dreptul de a se exprima liber.

Am stat de vorbă cu Cristina Rusu imediat după aflarea deciziei și am avut surpriza să aflu că încrengăturile din sistem sunt mult, mult, mai ample și că firele duc la personaje care încă se află pe funcții în Ministerul Educației, deși au gestionat dezastruos o problemă simplă de organizare a unei olimpiade.

Iar ulterior, din orgoliu, nu au vrut să recunoască o greșeală evidentă pentru toată lumea.

Profesoara Cristina Rusu a semnalat mai întâi problemele în cadrul instituțional, respectiv la Inspectoratul Școlar Județean Bistrița și ulterior la Ministerul Educației. Însă răspunsurile acestor instituții au vizat acoperirea neregulilor sau ignorarea avertizorului și nu au condus la rezolvarea problemelor.

Ambițioasă din fire și cu o personalitate puternică, profesoara Cristina Rusu, văzând că se încearcă mușamalizarea problemelor semnalate de ea, a publicat articole de presă prin care a adus la cunoștința publicului local că la organizarea concursurilor de geografie se întâmplă lucruri neconforme  care afectează drepturile copiilor.

Spre exemplu, în 2011,  în urma etapei județene a Concursului Național de Cercetare Științifică, profesoara a semnalat în scris – atât sub forma unor sesizări la superiorii ei, cât și în presă, lipsa unui regulament de concurs care să fie disponibil pe site-ul inspectoratului, dar și lipsa unor proceduri clare de organizare.  

„Trebuie să respectăm toți niște reguli. De ce unii (elevi – n.r.) au lucrat după grila nouă, care limita numărul de pagini al fiecărei lucrări la 5-8 pagini, și alții după grila veche, care nu limita în niciun fel numărul de pagini? Nu mi s-a părut deloc în regulă acest lucru”, a explicat Cristina Rusu pentru PressHUB. 

Totuși, în urma etapei respective, doi din cei trei elevi pregătiți de Cristina Rusu au promovat la etapa națională, unul obținând chiar o mențiune la nivel național.

Inspectorul de Geografie de la acel moment, Doina Petrean, a amenințat-o pe Cristina Rusu într-un mail că dacă va continua cu sesizările, atunci va fi acționată în instanța de judecată.

Profesoara nu s-a intimidat și a trimis o petiție la Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud în care reclama atitudinea Doinei Petrean. Doar că răspunsul la petiție a fost întocmit și semnat chiar de persoana reclamată, respectiv de inspectorul Doina Petrean.

Citește și: O vânzătoare de asigurări vrea să se ocupe de formarea profesională a diplomaților

Ministerul Educației apără profesorii care copiază

În anul următor, la olimpiada de Geografie, Cristina Rusu a sesizat o altă neregulă în organizare: subiectele din județul Bistrița Năsăud, la clasa a 12-a, erau identice cu subiectele din Bacău. 

„Am scris iar un articol de presă. Am notat: «Elevul copiază și ia nota 1. Cei din comisiile județene Bacău și Bistrița au copiat un subiect, cum sunt sancționați până la urmă?”

În urma sesizării Ministerului Educației, la vremea respectivă, autoritatea națională în materie i-a răspuns cu nonșalanță că cei doi inspectori care au realizat subiectele nu au colaborat între ei, însă ambii le-au copiat direct de pe un site specializat și că ,,este de neînțeles faptul, cum un profesor care pregătește elevi pentru olimpiadă, poate să comenteze activitatea unei comisii”.

În opinia Ministerului, profesorii din comisii erau de necontestat și inamovibili, iar deciziile lor trebuiau înghițite ca atare, fără comentarii.

Pe cale de consecință, inspectorul de specialitate a amenințat-o din nou cu judecata, susținând că demersurile Cristinei Rusu sunt, de fapt, un atac la persoană. Apoi, profesoara chiar a fost chemată la judecată.

Judecătorii, preocupați de imaginea Inspectoratului Școlar Județean Bistrița, nu de realitate

În aprilie 2012, Cristina Rusu a primit o cerere de chemare în judecată de la inspectorul de specialitate. A pierdut și la fond, și la recurs. Judecătorii i-au reproșat articolele de presă și faptul că a făcut prea multe sesizări la Inspectorat și la Minister, care ar fi avut de fapt rolul de a-l denigra pe inspector. 

Nu s-a judecat problema pe fond, dacă aspectele semnalate de profesoară erau veridice sau nu, ci pur și simplu faptul că a sesizat și reclamat neregulile respective.

Așadar, Cristina Rusu a pierdut procesele din România și a fost obligată să plătească daune morale inspectorului de geografie și cheltuieli de judecată. I-a fost pusă poprire pe salariu (a trebuit să achite 3.200 de lei, în condițiile în care, la vremea respectivă, avea un venit de sub 2.000 de lei, iar pentru ultimii o mie de lei a fost executată silit și i s-a reținut, timp de trei luni, o parte din salariu).

Mai mult, în rândul colegilor a avut de îndurat un fel de umilință publică pentru că toată lumea i-a pus etichete și a devenit un fel de paria, fiind luată drept persoană care face reclamații nejustificate.

Toate acestea s-au întâmplat cu o profesoară dedicată elevilor, care a avut an de an rezultate foarte bune la concursurile școlare, dezamăgirea ei fiind cu atât mai mare. Mai mult, sistemul a marginalizat-o imediat, prin faptul că n-a mai fost chemată la evaluare la bacalaureat, nici la organizarea concursurilor școlare și a fost scoasă din Consiliul Consultativ al Profesorilor de Geografie din județ.

Citește și: ​Un drum abia modernizat din județul Iași, făcut praf de apa de ploaie

S-a apărat singură la CEDO. A făcut și Facultatea de Drept

Dar nu s-a resemnat. Cristina Rusu știa că i s-a făcut o nedreptate, a plecat în concediu la țară, a luat toată jurisprudența CEDO în materie, ghidul de admisibilitate și a depus o cerere, care, ulterior, la doi ani de așteptare i-a fost admisă de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Speța a fost judecată în martie 2022 și soluția dată de judecătorii europeni sancționează statul român pentru nerespectarea dreptului la libertatea de exprimare și obligă România la plata unor daune de 9.000 de euro. Decizia aici.

Cristina Rusu crede în continuare dacă Inspectoratul Școlar Județean Bistrița Năsăud sau Ministerul Educțaiei și-ar fi făcut treaba, nu s-ar fi ajuns la un proces.

„Încă de la prima sesizare, când am fost amenințată cu judecata, deși cineva de bună credință ar fi trebuit să facă o cercetare. Da, exista și posibilitatea ca eu să sesizez ceva nereal, dar ei ar fi trebuit să verifice asta. Cristina Rusu sesizează ceva nereal, ok, cerem sancționarea Cristinei Rusu, ca să îi treacă pofta de a face sesizări. Dar nu s-a întâmplat acest lucru.”

Lupta profesoarei din Bistrița cu sistemul a fost dusă de aceasta de una singură, inclusiv cererea trimisă la CEDO a întocmit-o singură. După ce a fost admisă cererea, nu a mai putut să se reprezinte și a discutat cu un avocat.

Dar ea voia să știe. Așa că s-a înscris la o facultate de Drept și a studiat în continuare jurisprudența CEDO, pentru a face față cu brio acestui proces. De cele mai multe ori, întâmpinările erau făcute de ea și supervizate de avocatul care le semna.

Mușamalizarea recunoscută de Ministerul Educației

După circa 10 ani de procese în România și la CEDO, Cristina Rusu nu mai are încredere în sistemul de justiție din România, iar în protecția oferită de statul român avertizorilor de integritate cu atât mai puțin, dar spune că nu mai are nici frică acum de nimeni.

Deși a câștigat acest proces, Cristina Rusu a rămas cu gustul amar al faptului că în sistem nu s-a schimbat mare lucru și că demersul său este doar un alt exemplu despre încălcarea drepturilor cetățenilor.

De pildă, inspectorul de specialitate din Ministerul Educației despre care Cristina Rusu spune că a mușamalizat situația este inspectorul general de geografie, pe aceeași funcție și azi în instituția centrală.

„Am avut conversații private cu dânsa pe email și îmi scria că nu trebuia să se ajungă aici, referindu-se la proces”, a povestit Cristina Rusu pentru PressHUB, „dar nu a fost vina mea, ei au greșit, Ministerul Educației și ISJBN pentru că nu au luat măsuri.”

Mai mult, Ministerul Educației recunoaște într-un răspuns la o petiție că anterior a întocmit un răspuns în fals, nu pe baza unei cercetări, pe motivul că nu a vrut să influențeze procesul civil aflat în curs.

„Cu alte cuvinte, ca să nu mă ajute pe mine”, spune azi Cristina Rusu.

Petiția, însotiță de documente doveditoare, a fost depusă la Administrația Prezidențială – Probleme Cetățenești (pe vremea când președintele României era Traian Băsescu), dar și această instituție s-a spălat pe mâini și i-a comunicat Cristinei Rusu că documentul care reclama Ministerul Educației a fost trimis la Ministerul Educației, „pentru o soluționare competentă”.

În realitate, toată această situație trebuia să se soluționeze de către cei responsabili din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Bistrița Năsăud și din Ministerul Educației, nu prin proces civil și 10 ani de judecată, o condamnare a statului român la CEDO și despăgubiri în bani.

Citește și: ​VIDEO Când ar putea ajunge românii în Serbia cu vaporașele, după reluarea navigației pe Bega

Răzbunare pe elevi, Ministerul se face că nu vede

Rezultatele obținute de profesoara Cristina Rusu cu elevii săi la Concursul Național de Cercetare Științifică, domeniul Geografie, sunt incontestabile: în 2010, cu un an de a începe problemele cu Doina Petrean, profesoara din Bistrița a obținut cu un elev locul 1 la etapa națională; în 2009 – locurile 1 și 2 la etapa națională, în 2008 – locurile 2 și 3.

Apoi, după ce au intervenit disputele cu inspectoratul județean, în 2011 și 2012 a obținut câte o mențiune.

Singurul an în care nu a reușit să obțină niciun premiu cu elevii a fost în 2013, tocmai anul când s-a pronunțat sentința în primă instanță în România.

Atunci, absolut nefiresc, inspectorul Doina Petrean a făcut parte din comisia de evaluare și l-a evaluat pe unul dintre elevii Cristinei Rusu, în timp ce se afla în proces civil cu ea.

„I-am spus inspectoarei din minister, Steluța Dan, că nu e normal, iar dânsa a zis că n-are ce să facă, pentru că ceea ce am eu cu Petrean este la nivel județean.”

Pe de altă parte, sistemul reprezentat de acei oameni de mai sus a încercat permanent să mușamalizeze problemele, care erau mai mult decât evidente, și a vrut cu orice preț să infirme afirmațiile profesoarei care reclama probleme reale.

Cei trei inspectori implicați în caz – Vasile Marc, Mircea Romocea și Olivia Duicu, în opinia Cristinei Rusu, „au contribuit la acționarea mea în judecată pentru că nu au dispus niciodată o comisie de cercetare a ceea ce sesizam eu, deși există baza legală, art. 280 din Legea învățământului nr. 1/2011.”

Cristina Rusu mi-a mărturisit că vrea să scrie o carte anul acesta, despre ce i s-a întâmplat. Dar nu numai ei.

„Dorința mea este de a arata ce s-a întâmplat, în acei ani, în sistemul de învățământ și, mai ales, speranța că cei care sunt astăzi în funcții de conducere, la nivelul inspectoratelor școlare și a Ministerului Educației, cunoscând ce s-a întâmplat atunci, vor avea o altă abordare a problemelor de acest fel, respectiv vor face cercetări transparente în locul gunoiului ascuns sub preș. Totodată, aș vrea să inspir alți oameni, să nu se lase doborâți de sistem și să lupte pentru drepturile lor”, a povestit Cristina Rusu, pentru PressHUB.

Ce s-a întâmplat cu judecătorii care au dat sentințele din România: doi dintre ei au avansat în carieră.

Sentința la Judecătoria Bistrița a fost dată de judecătorul Rareş Răzvan Costea, care între timp a promovat în carieră și este preşedintele Tribunalului Specializat Cluj. Din postura de judecător la Judecătoria Bistrița în 2013 a dat sentința care susţinea că declaraţiile publice ale Cristinei Rusu, care au făcut obiectul procesului, respectiv concursurile cu elevi, nu sunt de interes public. 

La recurs, cauza a fost judecată la Tribunalul Bistrița-Năsăud, completul de trei fiind format din Camelia Nășcutiu, președinte, Corina Iacob, judecător, Ildiko Simionescu, vicepreședinte tribunal. Același complet a fost implicat un an mai târziu în dosarul DNA privindu-l pe secretarul de stat din ministerul Justiției Ovidiu Puțura. Toate trei judecătoarele au fost luate pe sus în 2015 și duse la București la audieri.

La final, una dintre judecătoarele care au dat sentința în cazul Petrean vs. Rusu, celebra Corina Iacob, a fost condamnată la 2 ani și 8 luni cu suspendare, pentru corupție.

Corina Iacob a fost eliberată din funcție în octombrie 2019, după ce a fost sub anchetă 2 ani.

Judecătoarea Ildiko Simionescu a trecut din postul de vicepreședinte de tribunal, la vremea procesului, în funcția de președinte al Tribunalului Bistrița Năsăud, fiind numită în 19 decembrie 2019 pe această funcție care reprezintă cel mai înalt grad de magistrat din județ. A fost adusă la audieri la DNA în dosarul Puțura, dar nu a fost inculpată niciodată.

Cealaltă judecătoare, Camelia Nășcuțiu, s-a pensionat pe 15 decembrie 2020.

Urmăriți PressHUB și pe Google News