Influențați de părinți și anturaj, peste 80% din copii își doresc profesii nepotrivite, fapt pentru care Centrul a testat în ultimul an aptitudinile a peste 300 de elevi și i-a sprijinit să aleagă o meserie care adesea le asigură jobul încă de pe băncile școlii
Angajat ca mecanic auto încă de pe băncile școlii, Mihai Cristea spune că meseria se „fură”, nu se învață. „Degeaba îți explică cineva. Trebuie să vezi tu cum se face și să vrei să faci și tu”, îi explică Mișu mai tânărului său ucenic, Viorel
Mișu strigă în larma atelierului. „Fă cum ți-am arătat. Uită-te ce piese ai de desfăcut, vezi ce se poate întâmpla când le scoți, gândește-te cum poți face cel mai bine”, zice tânărul. Viorel se luptă să desfacă planetara înțepenită. „Dă cu spray și mai încearcă o dată. Când își dă drumul, împinge-o afară”, cere băiatul, iar Vio o ia de la capăt.
La numai 16 ani, învață meserie de la Mișu, cu trei ani mai mare, absolvent al unei școli duale din Oradea. Amândoi au preferat o meserie în loc să ajungă șomeri cu diplomă de liceu, iar reprezentanții Centrului de Excelență în Învățământul Profesional Dual din Oradea își doresc același lucru pentru cât mai mulți elevi din Bihor…
„Ne lipsea ceva!”
Tu știi ce vrea copilul tău să facă în viață? Dar el? Sunt întrebări la care puțini părinți pot răspunde corect. Potrivit unui studiu Eurostat pe anul trecut, peste 15% dintre elevii de până în clasa a VIII-a și-au abandonat studiile. 214.518 au „dispărut” fără să intre pe piața muncii. O bună parte au rămas în școli ca să-și prelungească adolescența, nu să și profeseze după absolvire.
„Încă dinainte de pandemie, firmele se confruntau cu lipsa forței de muncă. Am căutat soluții în Anglia, Belgia, Germania și Olanda”, povestește directorul Asociației Firmelor Bihorene (AFB), Radu Silaghi (foto). Cercetările au scos la iveală diferențe majore față de învățământul românesc: „În Occident, când termină clasa a VIII-a, copilul e testat și îndrumat de psihologi către specialitatea care i se potrivește”.
Profitând de Ordinul Ministerului Educației Naționale 3.555/2017 privind învățământul dual, împărțit între teoria din școală și practica la viitorul loc de muncă, reprezentanții AFB au convins în câțiva ani peste 240 de elevi să urmeze această formă de studii. „Am vorbit cu profesorii școlilor tehnice, cu copiii din școlile gimnaziale, cu firmele… Învățământul dual prindea rădăcini, dar totuși ne lipsea ceva”, povestește directorul AFB.
„Un absolvent de învățământ dual nu-i un simplu muncitor, ci un specialist. Dacă ar fi să comanzi mâncare la restaurant, ce-ai prefera? Un bucătar cu diplomă de facultate sau unul care în asta s-a specializat, ani de zile, de mic? Eu cred că nu-i greu de ales”
Dorin Culic
Firma care adună…
Înființată în 2020, în plină pandemie, Asociația Centrul de Excelență în Învățământul Profesional Dual (CEIPD) funcționează astăzi ca un integrator.
„Colaborăm cu Inspectoratul Școlar, cu școlile și cu firmele din județ”, spune directorul asociației, Dorin Culic.
CEIPD și-a început activitatea anul trecut, cu o finanțare de 50.000 euro atrasă prin Programul Operațional Capital Uman și investită în teste de aptitudini pentru elevi, organizarea de întâlniri cu copii, părinți și dascăli, plus amenajarea unui atelier la Colegiul Tehnic Constantin Brâncuși. „Numai anul trecut au făcut teste de aptitudini 300 de elevi”, povestește Culic.
Testele Holland, gândite de specialiști, au arătat că părinții, ocupați cu propriile joburi, își cunosc prea puțin copiii. „În 80% din cazuri cei de clasa a VIII-a merg la școală influențați de părinți sau prieteni. Problema e că în 60% din cazuri rezultatele testelor nu coincid cu părerile părinților despre aptitudinile lor”, zice Culic.
„Nu știu ce meserie și-ar dori”
Fost director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Bihor, psihologul Ana Cernea-Radu (foto) face parte din echipa care, cu sprijinul studenților Facultății de Psihologie a Universității Oradea, a testat elevi din tot județul. „Scopul e să-i conștientizăm pe părinți și pe copii cu privire la abilitățile acestora. Adolescenții nu știu ce meserie și-ar dori, nici măcar în clasa a IX-a, cu atât mai puțin în a VII-a sau a VIII-a”, spune specialistul.
Psihologii s-au concentrat pe mediul rural. „Orașul oferă mai multe oportunități. În schimb, la țară copiii se pierd mult mai ușor. După clasa a VIII-a fie rămân să lucreze în gospodăria familiei, fie se orientează spre specialități cu care nu rezonează și pe care le vor abandona pentru că îi fac nefericiți”, zice Cernea-Radu. Există, însă, și cazuri în care sistemul chiar funcționează…
Citește și: Cum au devenit urşii scuza pentru incompetenţa autorităţilor pe autostrada A1
Angajat „prin notar”
Absolvent al unei clase duale cu specializarea mecanic auto din cadrul Colegiului Tehnic Traian Vuia din Oradea, Mihai Cristea (foto), din Toboliu, a intrat prima oară într-un atelier la vârsta de 15 ani. La 16 ani era deja angajat. „Mama a trebuit să aducă hârtie de la notar ca să pot lucra”, spune el.
Azi în vârstă de 18 ani, Mișu repară mașini în atelierul firmei Dorex, deținută de inginerul Dorel Aprozeanu. „Nu mă văd făcând altceva”, zice tânărul.
Mișu primește periodic elevi în practică, pentru că depășește mult mai ușor bariera de vârstă. „Când am venit aici le spuneam mecanicilor să-mi dea ceva de făcut, că așa se învață. La fel, din șase elevi câți avem acum, doi mă întreabă mereu: «Pot face eu aia? Cum se face aialaltă?»”, povestește Mișu. Semn că, la fel ca el, își doresc să învețe meserie…
Practică, nu plictiseală…
Unul dintre cei doi practicanți este Viorel Marincaș (foto), din Ineu de Criș. Elev la Colegiul Traian Vuia, puștiul de 16 ani nu își amintește foarte multe despre testarea făcută înainte de înscrierea la școală, dar spune că ar avea aceeași opțiune.
„Am vrut să fiu mecanic auto! Mi-a plăcut de când îl vedeam pe iubitul lui soră-mea lucrând la mașină. După ce te prinzi care piesă pe unde vine e foarte ușor”, spune el. Aflat în primul din cei trei ani de școală, preferă munca în atelier „plictiselii” din școală. „La școală doar ne explică. Aici faci tu cu mâna ta…”.
Doar 35% rămân…
Media de vârstă a personalului din atelierul inginerului Todorel Aprozeanu (foto) este de 36 ani. În ultimii ani au învățat meserie aici zeci de elevi, dintre care unii s-au alăturat echipei. „Meseriașii buni se văd repede. Din felul în care țin mătura când curăță locul de muncă la finalul primei zile, din interesul arătat față de procedurile de lucru, îți dai seama destul de repede dacă vor să învețe sau nu”, spune Doru.
Chiar și așa, la finalul școlii, o parte dintre tineri sunt tentați să plece. „După ce învață meserie, unii sunt atrași de mirajul Occidentului. Unii pleacă să lucreze în construcții, alții merg în parcuri de dezmembrări. Dintre cei 70% câți își dau interesul, mai puțin de jumătate rămân în meserie”, zice inginerul.
Întâi liceul, apoi facultatea…
Tinerii constituie, totuși, următoarea generație de meseriași a Bihorului. „Cunoscând meserie, poți câștiga bine fără să muncești în străinătate, departe de familie și prieteni”, consideră Eugenia (foto), soția lui Doru și administratoare a firmei.
Potrivit acesteia, avantajul absolventului de școală duală de a-și permite încă de tânăr o mașină, o chirie sau o vacanță nu înseamnă nici pe departe o „condamnare” la locul de muncă. „Mișu, de exemplu, s-a înscris la seral și termină primul an de liceu”, spune Jeni.
Perspectiva urmării unei facultăți este încă departe, dar tânărul meseriaș n-o exclude. „I-am spus că peste câțiva ani poate va dori să își deschidă propriul atelier și va fi obligat să angajeze pe cineva cu facultate care să îl coordoneze, pentru că așa e legea. Nu i-a plăcut perspectiva asta, așa că precis se va ține de școală”, crede Jeni. Pentru că, până la urmă, școala duală nu este un capăt de drum, ci începutul. Totul e să îți găsești propria cale…
720 de locuri în învățământul dual orădean
Potrivit site-ului Inspectoratului Școlar Județean Bihor, oferta educațională pentru învățământul dual în anul 2022-2023 numără 720 de locuri în liceele și colegiile tehnice din Oradea, Salonta și Ștei. Cele mai multe sunt rezervate specializărilor de mecanic auto, bucătar și ospătar, dar firmele caută și viitori electricieni, operatori de mașini cu comandă numerică și sculeri-matrițeri.
Elevii din învățământul profesional dual beneficiază de o bursă lunară de 400 lei, din care 200 lei de la Ministerul Educației Naționale și 200 lei de la firma la care fac practică, de cazare și trei mese gratuite pe zi (cei din județ), respectiv o masă pe zi (cei din Oradea, din partea Primăriei).
Cursurile durează trei ani, cu creșterea treptată a perioadei de practică, iar absolventul primește o diplomă recunoscută internațional și are un loc de muncă asigurat.
Articol publicat în Bihoreanul, partener în cadrul proiectului „EU COHESION FUNDS IMPACT ON PEOPLE’S LIVES”
