Restaurarea muzeelor care funcționează în clădiri monumente istorice reprezintă poate cea mai mare provocare a administrației locale a Iașiului. Ferestre spre trecut și parte din patrimoniul cultural, acești martori muți ai dezvoltării urbei se numără printre atracțiile turistice tot mai vizitate. Dincolo de paradoxul construirii pe efortul și cheltuiala înaintașilor noștri și neputința contemporanilor nu de a ridica altele asemănătoare, ci de a le păstra pe cele moștenite, clădirile monument rămân o provocare. Frumoase, dar pretențioase în privința păstrării lor, aceste valori de patrimoniu, de fapt, se pierd. Celor care ar trebui să le păzească nu se preocupă suficient, iar cei care le dețin, de cele mai multe ori, nu au puterea financiară să le redea strălucirea de altădată. Câte asemenea clădiri din Iași au norocul să prindă viață ca în vremurile de odinioară? În primul rând, marile edificii, reprezentative pentru Iași: Palatul Culturii, Fundațiunea Universitară „Ferdinand I” / Biblioteca Centrală Universitară, Palatul Universitar din Copou – chiar dacă renovate într-o perioadă mai lungă decât a fost nevoie pentru construirea lor.
În oraș există și câteva case vechi, puține la număr, scoase „la lumină” de oameni cu dare de mână deschiși la minte și la inimă. Pentru alte imobile care au supraviețuit cel puțin unui război mondial, e nevoie de un ajutor mai consistent, iar acesta tocmai a început să vină din partea administrației locale.
Construite de români, refăcute de Europa
Ceva mai timid din partea Primăriei și mai curajos dinspre Consiliul Județean, procesul de refacere a unor clădiri emblematice a început prin intermediul programelor europene de finanțare. Palatul Braunstein și Baia Turcească sunt cele mai vizibile proiecte ale Municipalității, iar Casa Dosoftei și fostul sediu al Chesturii, ale administrației județene.
Acestea două din urmă sunt doar „partea vizibilă a aisbergului”. Dacă prima aparține Muzeului Național al Literaturii Române Iași, instituție care cuprinde mai multe clădiri cu valoare istorică, a doua va găzdui o sumedenie de manuscrise, cărți și obiecte care au aparținut mai multor scriitori, mai ales ieșeni. Practic, tot Muzeul Literaturii va fi administrator, deși destinația inițială era să fie clădire de birouri pentru CJ.
Ce a determinat această schimbare? Muzeele orașului, casele memoriale și locurile de importanță istorică, foarte multe la număr, alcătuiesc moștenirea culturală a Iașului. Dar, când ți se oferă o grămadă de bani, mai deschizi un muzeu – cu atât mai mult cu cât altele trei sunt închise din același motiv: restaurare. Așa s-a „căpătat” clădirea din spatele Stării Civile cu statutul de muzeu, și e foarte probabil că așa va și rămâne după cei cinci ani în care trebuie să funcționeze ca atare.
Până la traseul turistic trebuie parcurs traseul birocratic
Pe lângă proiectele mari gestionate acum de CJ, precum Axa rutieră strategică 1 Iași-Suceava sau reabilitarea clădirii Spitalului de Copii, muzeele literaturii române care se înnoiesc par niște pitici. Pentru ele, demersurile au fost inițiate încă de anul trecut, dar nu toate sunt acum în stadiul de șantier. Marieta Afilipoaie, directorul Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă, explică foarte concis cum decurg numeroasele etape dintr-un proiect finanțat din fonduri europene: „Sunt pași procedurali impuși prin legislație sau prin ghidurile specifice. Întâi realizăm proiectul tehnic, obținem autorizația de construire, demarăm procedura de licitație pentru execuția lucrărilor, dirigenția de șantier, audit, promovare și publicitate pe proiect, consultanță în management pentru execuția lucrărilor. Urmează clarificări pe caietele de sarcini, pe documentațiile de atribuire, cu contestații sau nu. Sintetic, până la darea ordinului de începere a fiecărei lucrări durează cel puțin zece luni de la semnarea contractului de finanțare”.
Cât privește dosarul (aplicația) pentru finanțare, durata necesară alcătuirii lui este ceva mai scurtă, însă tot de ordinul lunilor. De multe ori, e necesar un „sprint” decisiv pentru încadrarea în termenul impus de programul prin care se alocă banii. Așa se explică acele ședințe extraordinare prin care CJ modifică sau alocă în regim de urgență partea de cheltuieli neeligibile, pentru că într-o zi sau două proiectul „cutare” trebuie să fie înregistrat.
De la casa groazei, la Casa Muzeelor
Pentru Casa Muzeelor, cum se va numi clădirea care a găzduit Chestura (Poliția) orașului în perioada 1934-1944, iar mai înainte redacția revistei „Viața Românească”, viitorul îi rezerva inițial să redevină spațiu de birouri. Consiliul Județean cheltuise deja aproximativ 8 milioane de lei pentru consolidare, mansardare și reamenajare când s-a deschis Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, Apel de proiecte POR/2018/5/5.1/7 regiuni/proiecte nefinalizate, din cadrul Axei prioritare 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. Altfel spus, Comisia Europeană s-a oferit să refinanțeze obiective care au primit deja bani de la Bruxelles, dar care încă nu s-au finalizat, dacă acestea vor funcționa ca muzee pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.
În cazul clădirii de pe strada Vasile Alecsandri nr. 6, CJ nu doar că primește înapoi banii investiți, ci încă o dată pe atât – în total 16,25 milioane de lei (valoarea nerambursabilă). De fapt, surplusul va fi folosit pentru amenajările interioare, absolut necesare pentru ca imobilul să devină muzeu.
De altfel, demisolul avea deja această destinație. Aici va fi amenajat Muzeul Pogromului, menit să amintească zilele sângeroase ale sfârșitului lunii iunie a anului 1941, când mii și mii de ieșeni evrei au fost chemați la Chestură. Câteva sute au fost uciși chiar aici, ceilalți fiind îmbarcați în „trenuri ale morții” și deportați în lagăre din Transnistria, de unde nu s-au mai întors.
Casa Muzeelor va adăposti de asemenea o secție a literaturii evreiești în România, una a literaturii române din Basarabia, una dedicată literaturii pașoptise, dar și ateliere de restaurare și expoziții de artizanat. Muzeul Junimii și spațiile alocate revistei „Convorbiri Literare” vor completa peisajul noului complex muzeal din centrul Iașului. Inaugurarea este prevăzută pentru începutul lui 2019, respectiv zece ani după lansarea ideii de amenajare a clădirii ca spațiu al administrației județene.
Și închisă, și nelucrată
Destinația Casei Muzeelor va fi repusă în discuție cu siguranță după încheierea restaurării Casei Pogor. În cadrul aceleiași Axe Prioritare 5, Direcția Proiecte a parcurs întreg traseul care s-a finalizat cu semnarea, la începutul lunii octombrie 2018, a contractului de execuție în valoare de 5,14 milioane de lei. Întregul proiect va ajunge la 6,5 milioane. Sediu al societății literare „Junimea” și al revistei „Convorbiri literare”, „Casa cu ferestre luminate” – cum i se mai spune monumentului istoric – este afectată de infiltrațiile de apă. Din acest motiv, se va interveni atât la fundația clădirii, cât și la pereți, acoperiș și jgheaburi. Nu doar clădirea va „întineri”, dar va fi reamenajată și curtea (trotuarele și parcul). Aici va fi creată o zonă destinată spectacolelor în aer liber.
Deși închis de patru luni și jumătate, la Muzeul „Vasile Pogor” nu au început lucrările. Acestea sunt programate să dureze doi ani, după care constructorul va garanta lucrarea încă cinci.
Înnoirea bătrânei Case cu arcade
În acest moment, turiștii care vizitează Iașul nu au acces în Casa Pogor și în Casa Dosoftei. Dacă Muzeul „Vasile Pogor” încă poate fi admirat la exterior, Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul” este acoperit de schele de la începutul verii. Acesta din urmă, cunoscut și sub numele „Casa cu arcade”, va fi complet restaurat până anul viitor. Piatra folosită la zidurile clădirii ce datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea este deteriorată. Va fi schimbată și tâmplăria veche din lemn de stejar și se vor înlocui chiar și instalația electrică și centrala termică, pentru ca exponatele deosebit de vechi care sunt adăpostite aici să se păstreze în condiții optime.
De altfel, aici funcționează secția de literatură veche a MNLR, ca un arc de 240 de ani peste timp – câți au trecut de la instalarea, aici, a tiparniței folosite de Mitropolitul Dosoftei.
Valoarea totală a proiectului este de 3,67 de milioane de lei.
„Pentru unii, poate părea un obiectiv mic, însă este de o mare valoare culturală, având în vedere exponatele care se regăsesc în acest muzeu”, spunea Marieta Afilipoaie la conferința de lansare a proiectului.
Al patrulea muzeu pentru Axa 5
Tot pe Axa 5 așteaptă la rând Muzeul „Nicolae Gane”. Este vorba de o casă memorială, valoroasă nu atât pentru arhitectura aproape banală, cât pentru faptul că a aparținut scriitorului și omului politic Nicolae Gane, care a ocupat și funcția de primar al Iașului de cinci ori în perioada 1872-1911. Imobilul este în conservare încă din 2006, când a fost închis din cauza structurii de rezistență serios afectate. Restaurarea și reamenajarea clădirii monument istoric, pentru reintroducerea lui în circuitul turistic au fost evaluate la circa 6 milioane de lei. Proiectul se află în etapa de precontractare a finanțării. În această fază, Consiliul Județean trebuie să transmită Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est toate documentele necesare pentru semnarea contractului de finanțare.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
