Putin a semnat decretul pentru independența Donețk și Lugansk, ultimul pas înaintea războiului cu Ucraina

Data:

spot_img

Vladimir Putin a semnat decretele de recunoaștere a Republicilor Populare Donețk și Lugansk, teritorii separatiste din Ucraina, nerecunoscute de comunitatea internațională. Președintele rus a susținut un lung discurs în care a declarat că Rusia a fost „jefuită” când Uniunea Sovietică s-a dezintegrat în 1991.

Acțiunea de luni a liderului de la Moscova constituie o încălcare a dreptului internațional, care garantează integritatea Ucrainei, precum și a acordurilor de la Minsk, care ofereau o pace fragilă în zonă.

„O mare parte din Ucraina a fost creată de Rusia. A fost făcută din părți date de Lenin din Rusia. Apoi, înainte și după Al Doilea Război Mondial, Stalin a dat Ucrainei părți din România, Polonia și Ungaria. În 1954, Hrusciov a dăruit Crimeea. Așa a fost formată Ucraina”, a declarat Vladimir Putin.

Acesta a afirmat că principiile lui Lenin de a reconstrui Uniunea Sovietică au fost greșite.

„Este o rușine că pe aceste principii am construit fără să ne gândim la viitor. Liderii de atunci au fost convinși că au reușit să rezolve conflictele naționaliste, dar aceste probleme au fost doar o bomba cu ceas care s-au acutizat în anii ’80 și a dus la separarea de Uniunea Sovietică”, a afirmat Vladimir Putin.

Citește și: Rusia plănuiește o invazie „extrem de violentă”, pentru a „zdrobi” Ucraina – spune Casa Albă

Liderul de la Moscova a menționat că e important ca Rusia să meargă înapoi la rădăcinile problemei cu Ucraina: „de ce aveam drepturi asupra teritoriilor de la marginea imperiului rus? De ce au primit statut de teritorii naționale după Revoluția din 1917? Vă întreb pe voi, de ce a trebuit să fim atât de generoși? Și apoi să dăm acestor republici dreptul de a deveni independente?”

Rusia acuză Ucraina de „fascism și progrom”

Preşedintele rus a mai afirmat luni seară că Ucraina este o colonie a Statelor Unite cu „un regim marionetă” şi a acuzat serviciile secrete occidentale că ajută Kievul să comită crime, transmite Reuters.

„În exterior părea frumos și democratic. E păcat că principiile pe care a fosr făcut statul nu au exclus ideile utopice. Liderii partidului erau convinși ca au format un stat infailibil, dar minciuna acum pare că ne costă mult.

Bacilul naționalismului doar a așteptat ceasul. Conducerea, în loc să analizeze clar, din cauza luptei pentru putere în partid, a fost încurajat naționalismul, a promis lucruri populiste.

După aceea, am mers pe ideea bătută deja de satisfacere a nevoilor naționaliste. În 1989 a fost semnat documentul fatal. Citez: țările din uniune au toate drepturile care reies din statutului lor suveran. Fiecare republică și uniune are cetățenia sa, care se răsfrânge asupra tuturor cetățenilor ei”, a precizat liderul de la Moscova.

În 1989 a fost semnat documentul fatal

Putin a susținut că situaţia din estul Ucrainei (regiunile Doneţk şi Lugansk, n.red.) este din nou critică și a acuzat Kievul că în trecut a furat gaz rusesc şi a folosit energia pentru a şantaja Rusia. Potrivit lui Vladimir Putin, Ucraina nu are tradiţie ca stat naţional şi este condusă de puteri străine, ceea ce îi afectează toate nivelurile de autoritate.

Vladimir Putin i-a acuzat pe ucraineni de faptele pe care le comite chiar el.

„Bacilul naționalismului doar a așteptat ceasul. Conducerea [Ucrainei], în loc să analizeze clar, din cauza luptei pentru putere în partid, a fost încurajat naționalismul, a promis lucruri populiste.

După aceea, am mers pe ideea bătută deja de satisfacere a nevoilor naționaliste.

În 1989 a fost semnat documentul fatal. Citez: țările din uniune au toate drepturile care reies din statutului lor suveran. Fiecare republică și uniune are cetățenia sa, care se răsfrânge asupra tuturor cetățenilor ei”, a afirmat Vladimir Putin.

Citeșțe și: Președintele Consiliului European: Este momentul „să schimbăm foaia” cu Rusia – și asta, pentru mult timp

Mai mult, acesta a pus pe seama Ucrainei acuzații că ar fi comis după 2014 pogromuri și omucideri violente.

În fine, acesta a susținut că înțelege faptul că fiecare țară are dreptul la alianțe, dar în tratatele internaționale există principiul care nu dă voie să-ți faci siguranța națională în detrimentul siguranței altor state.

„Intrarea Ucrainei în NATO este o amenințare directă pentru Rusia. Reamintesc, în 2008, i-au invitat pe ei și georgieni în NATO ș nu era voința lor, dar au trebuit să fie de acord cu partenerul mai mare”, a menționat Vladimir Putin.

Reacții internaționale

Casa Albă anunță, într-un comunicat, că președintele Joe Biden va emite un Ordin Executiv prin care va interzice oricărei companii sau persoane din SUA să facă afaceri în cele două republici separatiste din Ucraina, cărora Vladimir Putin le-a recunoscut independența luni seară. Casa Albă anunță că aceste sancțiuni sunt separate de cele pregătite în coordonare cu aliații și partenerii SUA.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel, au anunțat și ei că condamnă în cei mai fermi termeni posibil decizia președintelui rus de a proceda la recunoașterea zonelor controlate neguvernamental ale regiunilor Donețk și Luhansk din Ucraina ca entități independente.

„Acest pas este o încălcare flagrantă a dreptului internațional, precum și a acordurilor de la Minsk. Uniunea va reacționa cu sancțiuni împotriva celor implicați în acest act ilegal. Uniunea își reiterează sprijinul neclintit față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”, arată cei doi într-un comunicat.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță a fost redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022 până în iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Atacuri israeliene în Liban: Cel puțin 52 de morți și 72 de răniți

Atacuri israeliene în Liban. Ministerul libanez al Sănătății a...

Tragedie în Serbia: Cel puțin opt morți după prăbușirea unui acoperiș la gara din Novi Sad

Tragedie în Serbia: Opt persoane au murit după ce...

Frică și repulsie în campania electorală | Universul.net

Frică și repulsie în campania electorală. Te poți doar...