Raportul privind libertatea presei din România a fost publicat pe 30 iunie 2023 de Centrul pentru pluralism media și libertatea presei, respectiv Centrul Robert Schuman.
Conform raportului publicat în luna iunie 2023 privind Monitorizarea Pluralismului Media referitoare la anul 2022, în trei domenii – pluralismul pieței, independența politică și incluziunea socială au fost identificate o serie întreagă de probleme care ridică scorurile de risc acordate României. Raportul detaliază pe mai multe capitole situația actuală a mass-media din România, conform autorilor “în pofida anumitor fluctuații în anumite zone și, în consecință, a unor variații în ratingurile de risc ale unor indicatori, problemele care subminează pluralismul media și capacitatea mass-media de a-și îndeplini misiunea democratică sunt aceleași pe care le-am discutat în rapoartele anterioare.
Citește și Statul de drept în România. Comisia Europeană vede progrese în ceea ce privește 65 % din recomandări
Susținem în continuare că miezul problemei este lipsa totală sau, după caz, ineficacitatea instituțiilor și mecanismelor cheie – publice și private, de reglementare și autoreglementare – care ar trebui să încurajeze producerea unui jurnalism liber de influențe nejustificate, conform cu standarde profesionale înalte și preocupat de interesul public (Popescu, Bodea și Toma, 2021; Toma, Popescu și Bodea, 2022).”
Cazul jurnalistului Alin Cristea din Brăila, anchetat abuziv de DIICOT, menționat în raport
Raportul semnalează problemele din domeniul profesiei de jurnalist, al standardelor și protecției jurnaliștilor.
“Mulți jurnaliști lucrează în condiții precare, din punct de vedere financiar și al siguranței locului de muncii. Problemele la nivel de industrie pe care le-am semnalat anterior includ salarii relativ mici, utilizarea frecventă a contractelor de freelancing (pe drepturi de autor) care nu includ din oficiu asigurare socială și medicală și oferă mai puține protecții pentru angajați; ore suplimentare fără plată; și stagii lungi neplătite (Popescu et al., 2019, p. 66; Paylab.ro; Ionescu, 2019; Lupsa, 2020; Surugiu, 2013).
Jurnaliștii nu sunt în totalitate scutiți de amenințări. În 2022, Parászka Boróka, o jurnalistă care lucra pentru o filială locală a postului public de știri Radio România Actualități, a fost ținta a ceea ce poate fi caracterizat drept incitare la violență din partea lui Bartha Barna, un politician de extremă dreapta din Ungaria care susținea o conferință în orașul transilvănean Târgu Mureș (Consiliul Europei, 2023). Tot în 2022, fotografii personale ale jurnalistei Emilia Șercan au fost postate pe site-uri pentru adulți. Jurnalista Emilia Șercan a relatat că s-a confruntat cu numeroase „presiuni” după ce a publicat articole despre teza de doctorat presupus plagiată a premierului român Nicolae Ciucă (ActiveWatch, 2023).
Citește și De ce arde Franța
În plus, casa lui Alin Cristea, un jurnalist local din Brăila, a fost percheziționată de DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism) în ianuarie 2022. Acesta a fost acuzat de deținere de „pornografie infantilă” din cauza unui articol, în care publicația sa a prezentat imagini blurate cu un tânăr de 17 ani bătut de un adult, o înregistrare video pe care o primise de la o sursă. Nu cu mult timp înainte de raid, el publicase articole critice la adresa comisarului de poliție, care s-au soldat cu retrogradarea acestuia, lucru care dus la suspiciuni că jurnalistul a fost vizat din această cauză. În cele din urmă, DIICOT a renunțat la acuzații, iar jurnalistul însuși a depus o plângere împotriva lor, un tribunal local hotărând că acuzațiile erau într-adevăr nejustificate (Bambu, 2022; Irimea, 2022; Bunea, 2022a) ”, se precizează în raport. Mai multe, în Săptămâna online.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!