Guvernul a adoptat vineri modificările la Codul fiscal, prin care speră să crească veniturile la buget. Unele prevederi, precum măririle de taxe, intră în vigoare imediat, altele de anul viitor. Schimbarea, peste noapte, a regulilor din domeniul fiscalității a stârnit reacții negative, dar și teama că, de fapt, vor fi consecințe grave în economie.
Anca Dragu: Modificările aduse Codului fiscal îi pedepsesc pe cei ce muncesc
De unde toată graba pentru a adopta, fără o consultare publică, modificările la Codul fiscal, se întreabă deputatul USR Anca Dragu, economis și fost ministru de Finanțe.
„Pe scurt, modificările aduse Codului fiscal îi pedepsesc pe cei ce muncesc și descurajează conformarea voluntară. N-au nimic liberal, nu sprijină antreprenorii, nu încurajează inițiativa privată și sunt total deconectate de la realitatea economică. Nu știu alta țară în Uniunea Europeană care să crească taxele și impozitele în această perioadă, marcată de criză energetică, incertitudine, inflație și creșterea costului finanțării”, a menționat Anca Dragu.
Citește și: Ordonanța privind creșterea taxelor, în vigoare de luni
Fosta ministră a Finanțelor a prezentat 10 puncte despre modificările aduse Codului Fiscal:
1. Au zis ca nu cresc taxele. Au zis, pentru că vorbele nu costă și nici nu pun preț pe promisiuni. Le-au crescut astfel încât puțini vor fi cei care vor rămâne neafectați. Majoritatea celor care vor plăti mai mult către stat aparțin clasei medii, cum sunt angajații din IT, construcții, antreprenorii mici si mijlocii etc. Luxul nu este taxat suplimentar, așa cum ne-a tot povestit PSD. Veniturile mici si mijlocii ale unei pături sociale medii, largi, vor scădea și nu cu puțin, ci semnificativ.
2. Nu există viziune. Nu s-a publicat niciun studiu de impact. Totul s-a făcut din pix, fără legătură cu angajamentele de reformă și simplificare și debirocratizare și eficientizare și …. și … și ….. din PNRR și cum se întâmplă într-o țară normală.
3. Transparența decizională a fost mimată. Ministerul Finanțelor a pus documentul în consultare publică prima oară în 4 iulie, l-a modificat în 13 iulie, iar Guvernul l-a adoptat în 15 iulie. Proiectul de OUG trebuia ținut cel puțin 10 zile in transparență decizională, iar consultarea trebuia sa aibă loc, pe bune!
4. Guvernul se laudă că a dialogat cu mediul de afaceri și că a ținut cont de argumentele acestuia. A dialoga înseamnă a vorbi cu cineva, a asculta, a reacționa, a înțelege. Ce anume au modificat la proiectul inițial în funcție de comentariile și observațiile primite pe email de la mii de oameni și de la zeci de reprezentanți ai asociațiilor profesionale și societății civile? Când a fost posibil să includă modificările și să obțină aprobările pe proiectul modificat?
5. Creșterea de taxe și impozite, în contextul inflației și a condițiilor economice existente, va duce, inevitabil, la creșterea prețurilor, reducerea investițiilor și evaziune fiscală. Autoritățile fiscale nu vor face față fenomenului, fiind insuficiente numeric și depășite de situație și, de multe ori, prea politizate.
6. Guvernul a introdus contribuții sociale suplimentare pentru cei ce lucrează o fracțiune mai mică decât o normă întreagă. Consecința va fi creșterea muncii la negru, pentru a reduce impozitele absurde plătite unor autorități lipsite de transparență. Venituri suplimentare nu vor fi la buget din această măsură. Dimpotrivă, vor fi înregistrate costuri suplimentare cu cei ce vor cere ajutoare sociale în urma anulării contractelor de muncă cu timp parțial pe care le aveau.
Citește și: Câteva întrebări despre proiectul de lege a învățământului preuniversitar
7. Costurile cu munca ale angajatorilor privați sunt în creștere, salariile nete ale angajaților sunt diminuate de taxele și contribuțiile suplimentare plătite. De ce? Pentru a face față cheltuielilor statului, din ce in ce mai mari.
8. Domeniul horeca este unul dintre cele mai afectate, poate cel mai afectat, schimbările făcându-se din scurt în ceea ce privește impozitarea industriei. În plus, tratamentul fiscal al beneficiilor de natură salarială ce motivau angajatorii să finanțeze vacanțele în țară a angajaților s-a schimbat, aceste beneficii devenind în mare măsură impozabile.
9. Guvernul descurajează participarea la fonduri de pensii facultative precum și achiziționarea serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament. În timp, scăderea contribuțiilor la fondurile private de pensii va duce la creșterea costurilor suportate de stat cu pensiile plătite și la o mai mare dependentă a pensionarilor de un stat incompetent și iresponsabil.
Cât despre sănătate …. Sistemul medical privat va suporta consecințele negative ale scăderii persoanelor interesate în abonamente la servicii medicale private, dar adevarata pierdere va fi suportată de oameni prin declinul stării lor de sănătate. De ce a luat marea coaliție o asemenea decizie? Din dispreț fața de oameni și față de sectorul privat și, poate, pentru un câștig iluzoriu la buget; din neștiință și dispreț.
10. Predictibilitatea a rămas un cuvânt de dictionar, nu este caracteristică a politicii fiscal-bugetare, așa cum ar trebui sa fie. Prin articolul IX, Ordonanța deroga de la principiul predictibilității, prin care impozitarea nu se poate schimba peste noapte, astfel: “Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,….”
Interesant este ca dintre cei doi viceprim-miniștri și șase miniștri care ar fi trebuit să contrasemneze ordonanța, numai unul, respectiv ministrul Finanțelor, a semnat. Pentru ceilalți au semnat secretarii de stat. Oare titularii sunt in concediu sau le-a fost jenă să semneze aceasta ordonanță?
Citește și: Lotul de aur al României la Olimpiada Internațională de Matematică a revenit în țară
Claudiu Năsui: Dezastrul economic este abia la început
Deputatul USR Claudiu Năsui, de asemenea economist, a avut o poziție chiar mai pesimistă cu privire la viitor.
„Oameni buni, nu vă îndatorați, nu vă țineți economiile în lei (sau euro) și nu începeți acum proiecte de investiții despre care nu sunteți foarte siguri că vor avea succes.
Dezastrul economic este abia la început. Iar guvernul PSD-PNL dă o lovitură dură prin creșterea taxelor în prag de criză. Sunt precum un parazit care se hrănește dintr-o gazdă pe care o slăbește și o menține sub-dezvoltată. Doar că acum, din cauza super-majorității, nici măcar nu le mai pasă dacă o omoară sau nu. Se cred eterni.
Dar mesajul meu de azi nu este despre ei, ci despre dumneavoastră.
La nivel global, banca centrală SUA pare decisă să apere supremația dolarului, așa că va combate inflația. Asta înseamnă reducerea tiparniței și dobânzi mai mari pe dolar. Ceea ce va duce la un val curativ de falimente.
Europa este foarte probabil să eșueze. Mai întâi pentru că lupta cu inflația nu pare să mai fie principala prioritate a băncii centrale a Uniunii. Este o diferență față de SUA, unde combaterea inflației pare că este o prioritate, și pentru democrați, și pentru republicani”, arată Claudiu Năsui.
Deputatul menaționează că banca centrală europeană este într-o situație cumva imposibilă. Fie lasă dobânzile la zero, și distruge puterea de cumpărare a euro. Fie crește dobânzile și împinge Italia, care e masiv supra-îndatorată, în groapă. Și, odată cu ea, toate băncile care i-au împrumutat bani.
De acolo poate apărea un efect de domino pe care nici nu vreți să vi-l imaginați. Cred că n-a scăpat nimănui faptul că Mario Draghi încearcă să plece cât mai departe de guvern.
„De parcă toate astea n-ar fi fost de ajuns să creeze o furtună perfectă pentru România, vine și lăcomia PSD-PNL, care au decis să crească masiv taxele în România. Până acum s-au tot jurat că nu le vor crește. Iată că o fac. Ne-au mințit pe toți cu nerușinare.
Ce putem face ca să avem o șansă să trecem cu bine prin anii care vor urma?
În primul rând, să ne ferim de hoția lor cât putem. Statul condus de ei ne va lua banii în două feluri. Mai întâi prin taxare și apoi prin inflație.
Legat creșterile de taxe din pachetul PSD-PNL am mai scris aici în trecut. Oricine poate evita, de exemplu, impozitul pe dividende prin a nu da dividende (am explicat în altă postare, o găsiți pe pagină). De asemenea, văd multiple soluții similare pe grupurile online de antreprenori și contabili. Vă zic că mulți își înmatriculează deja firme în alte țări din UE, profitând de faptul că UE este și o mare piață comună. Nu e nimic rău în a-ți feri rezultatul muncii tale de la hoția greu explicabilă a statului”, a menționat deputatul USR.
Claudiu Năsui a explicat faptul că evitarea taxării induse de inflație e mai grea, pentru că mai toți avem veniturile în lei. Devine evident că este risc să vă țineți banii în lei. Aș recomanda dolarul și este ce am făcut și eu. Personal, voi continua să fac asta, din motivul pe care vi l-am expus mai sus.
„Am văzut ce recomandă unii economiști la televizor. Eu vă recomand să fiți atenți. Mergeți pe lucruri de bun simț. De exemplu, nu vă îndatorați în prag de criză. Sau nu începeți proiecte de investiții în prag de criză. Evident, dacă aveți o super oportunitate și sunteți foarte siguri că va ieși bine, atunci, da, investiți. Dar trebuie să fiți foarte siguri pe dumneavoastră că veți avea dreptate.
În criză ar trebui să vrem să intrăm fără datorii și cu cash în bancă, dacă se poate.
Va fi greu. Orice am face, nu vom putea să ne ferim de toate efectele unei clase politice lacome și chitită să-și apere privilegiile cu orice preț.
Mai putem face ceva. Singurul lucru care ne-ar fi ajutat să nu ajungem aici”, este avertismentul lui Claudiu Năsui.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
