M-am decis să citesc recentul discurs al domnului Viktor Orbán de la Universitatea de Vară și Tabăra Studențească „Bálványos”, desfășurată anul acesta la Băile Tușnad, între 19–24 iulie. Am fost curios ce anume a creat atâta preocupare și pasiune. Am citit varianta oficiala în engleză, care se găsește aici. (Varianta în limba română se găsește aici – n.r.)
Nu am fost deloc dezamăgit, deși discursul este mult prea lung în opinia mea. Dar l-am recitit de câteva ori până când – cred – mi-am format o imagine destul de precisă a ceea ce încearcă să comunice. M-am decis să-l analizez, pentru că este un exercițiu care merită timpul și efortul. Poți să fii de acord cu mesajul sau nu, dar realitatea este că discursul are cap și coada. Spune ceva.
Speech-ul domnului Orbán exprimă o anumită interpretare a realității, care trebuie luată în serios. În nici un caz ignorată, așa cum sugera cineva.
Citește aici prima parte a analizei discursului premierului Viktor Orbán susținut la Băile Tușnad.
Soluțiile propuse
Soluțiile domnului Viktor Orbán sunt de câteva tipuri: strategice față de occident și ne-occident și tactice: economice, sociale, demografice, și culturale.
Strategic, domnul Orban aduce o inovație politică interesantă, pe care o folosește în construirea relației cu occidentul. Ne spune explicit că „în orice dezbatere, consider că este o chestiune de onoare și un principiu moral că trebuie să încercăm să ne afirmăm poziția și să încercăm să convingem Occidentul să dezvolte o nouă strategie care să înlocuiască rapoartele goale de victorie.”
Și în plus, tot dânsul ne spune că “în 2024, vor avea loc alegeri prezidențiale în America. (…). Și apoi vor fi cei doi ani din 2024 până în 2026. Avem nevoie de un plan pentru primii doi ani și de un plan diferit pentru următorii doi ani. Poate fi făcută Ungaria o excepție locală?”
Prin urmare, strategia sa este de a-și pune toți sacii în căruța dreptei, mai ales cea republicană americană, unde este deja într-o poziție privilegiată. Un președinte republican în 2024, lucru deloc absurd ținând cont de felul în care se mișcă acum lucrurile, i-ar oferi un mare avantaj guvernului Orban și proiectelor sale pe plan european și mondial.
De asemenea, mi se pare valoros faptul că dânsul dorește să construiască relații sănătoase și profitabile pentru țara dânsului, o țară mică la marginea unei uniuni mari și puternice, pe cale să se antagonizeze acut cu alte uniuni și blocuri la fel de mari și puternice.
Faptul că domnul Orbán suflă și-n iaurtul de la Bruxelles este partea cea mai importantă a abordării sale strategice. Soluția pe care o propune este de a fi placă turnantă, podul de legătură între occident și ne-occident, rol care ar justifica deciziile punctuale de a nu-și pune toți sacii într-o căruță, cum sunt cele privind politica sa față de Rusia.
Dânsul spune că – „Cred că, pentru a reuși, este important pentru noi să putem ajunge la noi acorduri cu toți actorii cheie adaptați la noua situație – nu doar în plan politic, ci și economic. Trebuie încheiat un nou acord cu Uniunea Europeană.”
Citește și: Cum a ajuns Viktor Orbán să facă politica guvernului Ciucă
Într-adevăr, este de datoria oricărui stat de a încerca continuu să obțină acorduri noi, cât mai avantajoase. Experiența americană arată că punctul de echilibru care definește raporturile sănătoase între state nu este ceva ce este designed de un președinte sau o administrație [căci nimeni nu știe precis unde este acel punct de echilibru], ci este ceva ce iese din eforturile fiecărui stat de a obține o soluție cât mai avantajoasă.
Tot experiența americană ne arată că există oportunități din abundență în care statele mai mici, cum este acum West Virginia, ajung să aibă un rol extrem de important în situațiile în care statele mari ajung într-un blocaj. Este important să știi cum să exploatezi momentul unor astfel de situații, ce să ceri.
O soluție interesantă mi se pare și aceea de a plafona prețul plătit de populație pentru energie, diferență fata de prețul de piață fiind acoperit de statul maghiar. Această abordare aduce puțin a compassionate conservatism, ideea cu care președintele George Bush a câștigat alegerile din 2000, dar care a fost apoi abandonată după 9/11.
Nu este singura inițiativă socială de acest fel: am citit că 20% din acțiunile companiei MOL, compania maghiară cu cele mai mari profituri, este parte din endowment-ul a doua fundații din educație, Maecenas Universitatis Corvini Foundation și Mathias Corvinus Collegium Foundation.
Ideea de a spread around a little bit of the wealth este categoric una valoroasă și necesară, și care se întâmplă implicit, fără intervenția statului în SUA, unde există o tradiție veche ca cei extrem de bogați să-și doneze averea pentru proiecte sociale, inclusiv pentru educație – vezi instituțiile și universitățile create de Stanford, Carnegie, Mellon, Rockefeller, Vanderbuilt, Stevens, etc. etc.
Însă desigur, marea decepție a discursului său sunt părțile unde se referă la aspectele etnice și la minoritățile sexuale.
Să începem cu cel în care se referă la “mixed-race”, termenul care a produs atâtea discuții în țară. Dânsul ne spune că – „Există o lume în care popoarele europene sunt amestecate cu cele care sosesc din afara Europei. Acum aceasta este o lume a raselor mixte. Și acolo este lumea noastră, în care oamenii din Europa se amestecă între ei, se mișcă, lucrează și se mută.
Citește și: Cum îl ajută pe Putin „contraofensiva teroristă”. Despre implicațiile cazului „Dughina”
Așa, de exemplu, în Bazinul Carpatic nu suntem un amestec de rase: suntem pur și simplu un amestec de popoare care trăiesc în propria noastră patrie europeană. Și, având în vedere o aliniere favorabilă a stelelor și a unui vând potrivit, aceste popoare se contopesc într-un fel de sos ungaro-panonian, creând propria lor nouă cultură europeană. De aceea am luptat mereu: suntem dispuși să ne amestecăm unii cu alții, dar nu vrem să devenim popoare de rasă mixtă.
Acesta este motivul pentru care Poitiers a fost rejucat; acum originile incursiunii nu sunt în Est, ci în Sud, de unde ocupă și inundă Vestul. (…) Va veni vremea când va trebui să acceptăm cumva creștinii care vin de acolo la noi și să-i integrăm în viața noastră. Acest lucru s-a întâmplat și înainte; iar cei pe care nu vrem să-i primim va trebui să îi oprim la granițele noastre de vest – Schengen sau nu Schengen.”
Mărturisesc că am citit repetat acest paragraf, nefiindu-mi totuși foarte clar ce încearcă să spună.
În mod evident, face o diferențiere între europeni și cei din afară. Să înțeleg deci că, de exemplu, băieții mei, care nu sunt europeni, fiind născuți și crescuți în SUA, cad în categoria care ar produce acea „mixed-race world” care-l obsedează? Sau este doar religia ceea ce diferențiază europenii de restul, adică creștini de ne-creștini?
Referință la Poitiers, bătălia între francii creștini și arabii musulmani, pare să indice în acea direcție, deși o analogie lasă întotdeauna spațiu de interpretare. Este deci domnul Orban de acord cu imigranții creștini din America Latină? Sau din țările creștine ale Africii, să zicem Etiopia? Nici termenul de “mixing” nu este deloc clar când spune “mixture of peoples living în our own European homeland/ amestec de popoare care trăiesc în propria noastră patrie europeană”.
Este vorba aici despre felul în care populația de sași din Ardeal, să zicem, a interacționat dar a trăit de fapt cvazi-separată de restul etniilor [după cum ne spune doamna Herța Mulle, bunicii ei nu au vorbit decât germana, căci asta era limba în Nitzkydorf] sau este vorba de altceva?
Ce este acel “kind of Hungaro-Pannonian sauce/într-un fel de sos ungaro-panonian”? Se referă dânsul la diferitele nuanțe ale culturii maghiare, cum este cultura maghiarilor din Ardeal, cu scriitori precum Miklos Banffy [“A Transylvanian trilogy” ], Tamași Aron sau Benedek Elek? Sau se gândește la altceva?
Citește și: Cine sunt Alexander Dughin și fiica lui. Susținători ai „exterminării” ucrainenilor
Punând cap la cap acest paragraf controversat, dar extrem de ambiguu cu politica sa împotrivă imigrației și “Hungarian border defence system” concluzia mea este că dansul se refer, probabil, la valul de imigranți săraci din Africa și la refugiații din zonele de război din Siria și Afganistan. Ei sunt percepuți ca fiind ne-europeni, prin urmare nu trebuie să devină parte “sosului ungaro-panonian”.
Mă întreb însă cât din această perspectiva este una întâlnită și în România? Când a existat proiectul moscheii din București, ex-președintele Băsescu a spus că România nu are nevoie “de un proces accelerat de islamizare” [ traducerea mea după https://en.wikipedia.org/wiki/Grand_Mosque_of_Bucharest#cite_note-4 ] și că „Romania trebuie să rămână creștină”, iar Ludovic Orban a declarat: „Nu voi da niciodată aviz pentru așa ceva, nu putem accepta. [ „https://stirileprotv.ro/știri/actualitate/construirea-la-bucurești-a-celei-mai-mari-moschei-din-europa-creștină-a-ajuns-subiect-în-campania-pentru-primăria-capitalei.html ]
Însă cea mai categorică poziție a sa este cea legată de minoritățile sexuale. Aici lucrurile sunt foarte scurte și clare pentru dansul – „tatăl este bărbat și mama este femeie”, iar restul este „nebunie occidentală”.
Așa că am scris deja, Ungaria are de la natură aceeași proporție de minorități sexuale ca orice alt loc de pe Pământ unde trăiesc oameni. Există același număr de maghiari gay, transgender și queer ca și americani și britanici, țări unde ei se bucură de aceleași drepturi ca restul populației. Inclusiv dreptul de a se căsători și de a crește copii, fie că sunt copiii lor biologici sau adoptați.
Toate studiile arată că nu există nici un motiv pentru care ei să nu aibă dreptul de a fi părinți. Mie acest paragraf mi se pare cel mai nemilos pentru că nu se referă la o posibilitate, la potențiali imigranți care ar putea ajunge la granița Ungariei, ci se referă la maghiari reali, născuți acolo și care își trăiesc în prezent viața. Mă întreb, la fel de scurt și clar: oare domnul Viktor Orbán s-a întrebat vreodată cum ar fi fost dacă dansul s-ar fi născut transgender? Ar fi sugerat aceași politică?
Unde sunt învățăturile creștine așa de importante pentru dânsul, unde este pilda care zice “and walk în love, just as Christ also loved you” [Ephesians 5: 2 ]? Eu am exact aceeași religie ca domnul prim-ministru, amândoi suntem reformați, dar nu cred într-un Dumnezeu care condamnă automat pe om la iad pentru că nu s-a născut creștin.
Știu că aici mă despart de destui reformați din the old country, dar interpretarea altui preot reformat, de aici, Henry Ward Beecher, a folosit mesajul despre Christ’s love pentru a justifica nevoia de a elimina sclavia. Eu văd religia ca pe un instrument care să ne apropie, indiferent cât suntem de diferiți, nu să ne despartă.
Concluzie
Mesajul domnului Viktor Orban este unul complex și închegat, categoric dintr-o liga superioară față de ce exprimă politicienii din România, oricum se numesc ei. Nu sunt istoric, dar i-aș provoca pe specialiști să identifice discursuri similare din istoria României, nu neapărat ale politicienilor, care să fi propus o viziune de viitor by covering all bases – caracterizarea prezentului și a viitorului internațional și național, articularea dificultăților și prezentarea unei strategii și tactici comprehensive ce acoperă economia, socialul, demografia și cultura.
Domnului Orban nu-i este teamă să spună împăratului că este în fundu’ gol, atunci când este cazul, fie că împăratul este UE sau SUA sau Rusia, să afirme cu franchețe că țara sa este mică și cu influență scăzută, și să construiască soluții originale, proprii, care să-și avantajeze țara [în aprecierea sa], chiar și atunci când îl pune în situația de nefrecventabil în anumite cercuri.
Însă domnul Orbán nu este nici irațional și nici aventurier: a fost atent să-și construiască un support network puternic, mai ales în rândul republicanilor americani, unde are un statut privilegiat, chiar unic, între liderii străini.
Limitările mesajului și ale viziunii propuse vin, în opinia mea, din faptul că dânsul vede viitorul ca pe un zero-sum game, în care statele și societățile nu învață, nu se adaptează, și nu crează.
În plus, crede că izolarea [chiar și culturală, cum susține că ar fi intenționat să spună] și suprimarea a ceea ce vine de la natură sunt soluții pentru o lume mai bună. Ce pot spune? Cred că v-ați dat seama că eu nu cred în așa ceva. Aș a student of sciences and human creativity stiu că deschiderea și diversitatea sunt motorul progresului uman, iar opusul este – well – piedică.
Cineva s-a exprimat recent pe Facebook că domnul prim-ministru a evoluat de la a fi un tânăr rebel și liberal la a fi un bărbat de stat maghiar. Păcat – în my assessment – că evoluția domnului prim-ministru nu a fost la a fi un bărbat de stat maghiar conservator, dar liberal în gândire – adică “willing to respect or accept behavior or opinions different from one’s own; open to new ideas” [Oxford Languages ].
Totuși, dânsul este încă relativ tânăr pentru un om politic. S-ar putea ca liberalismul în gândire să vină odată cu vârstă – doar se zice că devenim mai înțelepți pe măsură ce îmbătrânim.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
bunul samaritean 22 august 2022 LA 09:29
Dincolo de„ unduirile” personale ce ofera tot felul de interpretari ale discursului lui Orban(cel de la Tusnad ) adresat , in esenta , cetatenilor romani de etnie maghiara , intrega constructie textuala este un fake , o gogoasa politica , ce nu se refera decit la partea sentimentalist nationalista atit de usor atinsa atunci cind cunosterea subiectelor este limitata .Daca ne raportam doar la atingerea scopului , atribuit acestui discurs, vedem cum telul a fost atins doar partial el fiind perceput ca adevar doar de foarte putina lume .„Mai mare daraua decit ocaua ”putem spune acum cind textul cu pricina deja a intrat in uitare si inca „ visatorul” Orban se duce la Bruxelles spre a cere fonduri .Privelistea folosita cu ocazia vizitei in rindul conservatorilor republicani si alianta , de prietenie , mult discutata , va disparea in neantul erorilor politice aidoma celebrei imagini ce ni-l arata pe cel ce cindva era seful PSD. Pariul a fost si atunci si se pare ca este si acum (s-a schimbat doar un singur actor )pierdut .Probabil poza de presa ce a facut inconjorul lumii ni-l arata pe fostul Presedinte al SUA usor depasit de „alura ”actualului premier maghiar , cel atit de mult aplaudat in America . Din acel moment jocul se schimba si Orban nu are decit sansa modificarii discursului .Interventia FBI si ultimile declaratii ale fostului vicepresedinte al SUA in mandatul TRUMP ,miximizeaza intrarea, in anul 2024, in competitia electorala, a fostului Presedinte si duce in derizoriu demersurile premierului Ungariei .Dupa cum bine vedem UE ii lasa lui Orban„ usa deschisa ”singura necunoscuta fiind perioada temporala in care lui Orban i se mai accepta impotrivirea totala . Razboiul din Ucraina a modificat radical si va modifica nu numai atitudinea Ungariei si a Premierului ei , ci si atitudinea multor alte natiuni .Asocierea cu Rusia este perdanta asa cum dealtfel se va intimpla si in SUA .Daca ne reintorcem la discurs el nu este altceva decit o etapa ce reprezinta doar un final si nicidecum un nou inceput . Practic prin acest discurs Orban si-a limitat viitorul politic el neputind sustine , la infinit, aceste neadevaruri ce au fost exprimate la Tusnad .Pentru moment „gogosile de la Tusnad ”pot fi crezute de un anumit electorat dar pe masura ce cetateanul decanteaza zicerea ,atitudinea pro se va schimba in contra .