Recesiunea Globală – Riscuri și Previziuni. Ne revenim economic în 2021?

Data:

Atât experții Ministerului de Finanțe, ca și alți economiști independenți recunosc o scădere brutală a Produsului Intern Brut în România de peste 3.8 % în 2020, dar surprinzător arată un optimism naiv pentru 2021, când se așteaptă la un salt pozitiv al Produsului Intern Brut românesc de aproximativ 5%. Asta înseamnă o revenire la normal, chiar o depășire a rezultatelor din 2019. Este acestă estimare rezonabilă, ne revenim în 2021?

Global, economia a intrat în cea mai acută recesiune de după 1946. Mai multe proiecții recente pun declinul produsului intern brut global în jur de 4.8% în 2020, aproape de 3 ori mai grav decât la vârful crizei financiare din 2009.

Statele Unite au experimentat efectele unei recesiuni profunde în martie și aprilie, arătând semne de recuperare în luna mai. SUA rămâne țara cu cele mai multe cazuri de COVID-19, iar cu semne că ratele de infecție rămân mari și ajutorul fiscal în scădere, creșterea a încetinit. Experții se așteaptă la o scădere de cel puțin 3.5% pentru 2020. China proiectează ca întotdeauna o imagine optimistă, dacă ar fi să credem cifrele economiștilor chinezi 2020 încheindu-se cu o creștere de 1.7%. În schimb, severitatea recesiunii este mai evidentă în Europa, Japonia și America Latină, cu risc major deflaționar și probleme de susținere a datoriei, în special pe termen lung. Zona Euro se așteaptă la o scădere de 8.5% în 2020 și  realistic speră să ajungă la performanta din 2019 abia după 2023. Banca Centrală Europeana, în concert cu alte bănci centrale încearcă să aducă stimulente economice, să stabilizeze piețele financiare și să protejeze economia reală de efectele acestei scăderi subite.

Pentru România, analiza este complicată de mai mulți factori. Pe de o parte, în România datoria externă este încă la un nivel acceptabil și moneda este bine apărată, departe de zona de vulnerabilitate. Pe de altă parte, în jur de 1,5 milioane de români se duc la munca fără forme legale, iar evaziunea fiscală, mai greu de estimat, este probabil în jurul a 10% din PIB. Multe afaceri care s-au închis în această perioadă vor fi în imposibilitatea de a redeschide, lipsa de activitate golind buzunarele micilor antreprenori. Consumatorii, speriați de volatilitatea economică, ar putea fi mai prudenți cu cheltuielile când economia se redeschide. Este optimist să speram că exporturile vor reveni curând la valoarea de dinainte de criză, așteptându-ne că cererea din zona euro să fie în contracție mai mulți ani. Chiar și o revenire a PIB-ului nu garantează o revenire a pieței muncii, întrucât de obicei aceasta piață își revine mai greu după recesiuni decât produsul intern brut – firmele în criza își eficientizează procesele și așteptă recuperarea economică înainte să promită angajări permanente.

Mai realiști, americanii nu se așteaptă la o revenire la nivelul pre-pandemie până în 2022. Într-un sondaj efectuat de National Association for Business Economics, incluzând 235 de economiști americani, 80% dintre respondenți iau în serios posibilitatea unei recesii „double-dip”, în forma de W. Mai mult de 50% dintre economiști nu cred că PIB-ul american se va reîntoarce la valorile din 2019 până în 2022, sau chiar mai târziu. Peste 75% dintre respondenți se așteaptă că piață muncii americană nu se vă întoarce la valorile pre-pandemie decât după 2022 sau 2023.

Ce este rezonabil să așteptăm, deci, pentru România? Fără stimulente fiscale serioase și bine implementate, cu o introducere lentă a vaccinului, cu familii și administrații locale cheltuind prudent… riscul este să nu revenim nici în următorii 5 ani la nivelul din 2019. Din fericire, stimulentele fiscale europene, incluzând cele 80 de miliarde de euro miraculoase, dacă vor fi cheltuite cu grijă și disciplină,  ne-ar putea ajuta să depășim mai rapid crevasele crizei. In cuvintele de săptămâna aceasta ale doamnei Kristalina Georgieva, economistă de origine bulgară conducând în prezent Fondul Monetar Internațional „Economia globală își revine din adâncimile crizei… Dar această calamitate e departe de a se sfârși. Toate țările sunt acum în fața a ceea ce eu aș numi ‚lunga ascensiune’ – o cățărare dificilă care va fi lungă, inegală și nesigură. Și predispusă la regres.”

Sorin Rizeanu
Sorin Rizeanu
Doctor în Finanțe Internaționale la Universitatea din Carolina de Sud, profesor la Universitatea din Victoria, Columbia Britanică, cu articole știintifice publicate în jurnale prestigioase de finanțe și contabilitate, investitor activ pe bursa americană și canadiană, consultant și antreprenor, Sorin scrie pentru PressHub pe teme de finanțe, economie, dezvoltare sustenabilă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Doi proxeneți au scăpat de condamnare după o anchetă care a durat mai mult de un deceniu

Doi botoșăneni acuzați că au exploatat sexual mai multe...

Proiect depus de AUR pentru reintroducerea uniformelor în școli și licee

AUR a depus un proiect de lege la Senat...

Câţi agresori sexuali sunt înregistrați oficial în judeţul Olt

Peste 1.400 de persoane sunt înscrise în Registrul Agresorilor...