Cele zece eseuri strânse sub titlu „Gânditorii ruși” creionează portrete ale celor mai importanți gânditori ruși din secolul al XIX-lea, care încercau să schimbe acea Rusie descrisă de Isaiah Berlin.
O țară cu o birocrație restrânsă, „incomplet occidentalizată, prost pregătită, care se lupta să facă față unei populații enorme, primitive, pe jumătate rămase în Evul Mediu, subdezvoltată social și economic”, care „se zbătea să se elibereze din lanțuri”, cu „o Biserică doar pe jumătate alfabetizată, dominată de stat, coruptă în mare parte” și o societate „deformată de tirania arbitrară venită de sus și de conformismul respingător și slugărnicia venite de jos” în care oamenii înzestrați cu greu își puteau face loc.
Isaiah Berlin scrie cu limpezime și talent despre începuturile radicalilor ruși, despre Aleksandr Herzen, fondatorul narodnicismului, pe care-l considera unul dintre moraliștii de geniu ai generației sale, despre Mihail Bakunin, a cărui dogmă miza pe înțelepciunea țăranului și în general pe simplitate, despre Vissarion Bielinski care a reprezentat „idealul tinerilor révolté”.
În galeria expusă de Isaiah Berlin îi vedem pe liderii inteligenței sfâșiați între idealismul dus la extrem și imposibilitatea găsirii unei soluții pentru ieșirea din absolutismul crud în care trăiau.
Eseul „Ariciul și Vulpea” dedicat viziunii lui Tolstoi asupra istoriei debutează cu o clasificare a intelectualilor pornind de la fraza poetului antic Arhiloh: „Vulpea știe multe lucruri, însă ariciul știe un singur lucru important”.
Aricii sunt moniști, iar vulpile pluraliste. „Tolstoi era o vulpe, dar credea că e arici” pentru că se afla într-o confruntare internă permanentă între universul unitar pe care și-l dorea și realitatea multiplă pe care o înțelegea.
Turgheniev, pe care Berlin l-a tradus cu pasiune și căruia îi dedică un întreg capitol era un liberal lipsit de dogmatisme, dar profund influențat în tinerețe de intelectualii radicali care se opuneau brutalității autocrației ruse, și el pe jumătate arici, pe jumătate vulpe.
#Humanitas, 2022; traducere de Marina Vraciu
