Autonomia universitară a fost convertită în România într-un sistem de relații și interese unde grupul de conducere poate profita de bani și de influență, inclusiv politică.
Așa se explică prevederile noii Legi a Educației, care le conferă rectorilor funcții aproape „pe viață”, precum și forme de impunitate pentru plagiat sau abuzuri.
Președintele Iohannis a permis ca proiectul „România educată” să conserve zgura morală pe care au produs-o numeroasele modificări în timp ale Legii Educației nr. 1/2011 și să i se adauge avantaje ale grupurilor de presiune cu cârlig la partidele de la guvernare. Astfel, „baronii universităților”, cum îi numea recent o televiziune de știri, au primit permisiunea prin lege ca, după trei mandate, adică 12 ani în funcția de rector, să mai poată candida la încă două, deci încă 8 ani. Pentru celelalte funcții, ca decan, prodecan etc., nu există limită de mandate. Cu două decenii în funcție, rectorul poate deveni un stăpân pe feudă. E greu de crezut că mai mișcă cineva în front.
Citește și Chinezii au dat chix cu primul drum construit în România doar pe jumătate, deși trebuia să fie gata
Cazurile a doi rectori cu trei mandate la activ care se pregătesc pentru următoarele două sunt edificatoare: Sorin Cîmpeanu, rector la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București (USAMV), și Ramona Lile, rector la Universitatea „Aurel Vlaicu” (UAV) Arad. Sorin Cîmpeanu este suspectat de plagiat, iar doamna Lile a fost deja acuzată oficial de CNATDCU de „cel mai grav plagiat din mediul academic” și are sancțiuni pentru șase plagiate cu confirmare în primă instanță în 2022, plus o sancțiune anterioară în 2012. Ca ministru al educației, îi recunoaștem domnului Cîmpeanu meritul de a-i fi aplicat Ramonei Lile sancțiunile decise de Consiliul Național de Etică, prin retragerea titlului de profesor și prin confirmarea interdicțiilor. Mai multe, în Revista 22.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
