Mii de familii de refugiați ucrainei, în primul rând cele mai vulnerabile, sunt excluse de la sprijinul necesar pentru a-și satisface cele mai de bază nevoi pentru o viață decentă în România, forțându-le să plece în alte țări sau să se întoarcă în Ucraina, chiar și în zone de conflict.
În plus, Guvernul a întârziat cu câteva luni să mai plătească banii care se cuveneau pentru sprijinirea ucrainenilor care se adăpostesc de război în România.
Acesta este semnalul de alarmă tras de Confederația Caritas România, care i-a trimis premierului Marcel Ciolacu o scrisoare cu caracter urgent, pentru a semnala neregulile constatate în urma modificării aduse în luna aprilie programului de sprijin acordat refugiaților din Ucraina, prin OUG 22/12.04.2023 și HG din 26.04.2023.
În scrisoare, care se intitulează „Urgent! Solidaritatea în primejdie!”, se solicită modificarea prevederilor din HG din 26.04.2023 și informarea autorităților locale precum și a celelorlalte autorități implicate (Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației) pentru o interpretare unică a prevederilor.
Modificările aduse legislației creează mari probleme pentru persoanele cu dizabilități care au nevoie de un certificat obținut de la instituțile statului român, elevilor și altor categorii de persoane. În plus, nici până la această dată, plățile către refugiați nu au fost efectuate, se menționează în document.
„În anul 2022, când peste un milion de refugiați din Ucraina au trecut prin România și peste o sută de mii au rămas pentru o perioadă mai lungă, societatea din România a dat dovadă de o solidaritate neașteptată și observată mult dincolo de granițele țării.
Printr-o mobilizare exemplară a autorităților de stat, a comunităților locale, a bisericilor și a societății civile, refugiații au fost întâmpinați cu tot ce au avut nevoie în vămile cu Ucraina și Republica Moldova. S-au găsit locuri de cazare, oamenii au primit de mâncare și celelalte necesare.
După stabilizarea situației, cei peste o sută de mii de ucraineni care s-au hotărât să rămână în continuare în România au fost sprijiniți de guvern și de structurile statului, de biserici și de societate civilă.
Modificările aduse programului de sprijin acordat refugiaților din Ucraina, prin OUG 22/12.04.2023 și HG din 26.04.2023, dar mai ales modul de implementare a acestui program de către autoritățile locale, schimbă radical abordarea solidară de până acum și efectiv exclude mii de familii de refugiați, în primul rând pe cele mai vulnerabile, de la sprijinul necesar pentru a-și satisface cele mai de bază nevoi pentru o viață decentă în România, forțându-le să plece în alte țări sau să se întoarcă în Ucraina, chiar și în zone de conflict”, precizează Confederația Caritas România, în scrisoarea adresată lui Marcel Ciolacu.
Modificări erau necesare, dar au fost făcute greșit
Organizația declară că nu contestă necesitatea de a schimba programul „50-20”, care a fost costisitor și a adus în primul rând profit proprietarilor de locuințe și al altor unități de cazare, și în cadrul căruia au avut loc, în mod repetat, abuzuri, ci semnalează efectele unei hotărâri care intră în implementare mai rapid decât sunt autoritățile române locale pregătite să înțelegă și să aplice prevederile.
Confederația Caritas este, de asemenea, de acord cu intenția de a sprijini integrarea refugiaților din Ucraina în societatea locală.
Iată care sunt problemele semnalate de Caritas:
- Persoane cu dizabilități și alte persoane aflate în incapacitate temporară de lucru. HG prevede o excepție de la obligativitate de angajare pentru persoanele cu dizabilități, dar condiționează această excepție de un certificat de încadrare în grad de dizabilitate emis de autoritățile competente române. Această condiție este imposibil de îndeplinit, procesul de obținere a acestor certificate necesită mult timp și un efort birocratic pe măsură. Propunem înlocuirea certificatului de încadrare în grad de dizabilitate cu o adeverință de incapacitate de muncă eliberat de un cabinet de medicina muncii.
- Documentele solicitate de școli la înscriere diferă de la o școală la alta. În unele școli copiii sunt încadrați în clase pe bază declarației părinților despre ultima clasă finalizată în Ucraina, alte școli solicită incluziv foia matriculă în traducere legalizată – o condiție imposibil de îndeplinit pentru mulți refugiați, mai ales dacă provin din zona de război sau zone aflate sub ocupația rusească. • Locuri insuficiente mai ales în grădinițe și în creșe. Există localități unde copiii au primit repartizări la școli aflate la o mare distanță de domiciliu, chiar în localități limitrofe. De asemenea, în multe localități nu s-a clarificat statutul viitorilor elevi: vor rămâne numai „audienți” sau elevi înscriși ca și ceilalți copii?
- Conform procedurii descrise în HG, plățile pentru luna mai 2023 trebuie făcute până la începutul lunii iunie. Până la data acestei scrisori, banii nu au intrat în conturile refugiaților. Menționăm că nici ultimele plăți din programul 50-20 nu au fost făcute. Astfel, multe familii au rămas deja în incapacitate de plată, mai ales că și chiriile trebuie achitate, începând cu luna mai, direct de către beneficiari către proprietari, și, din cauza experiențelor cu plăți întârziate în cadrul programului 50- 20, proprietarii de locuințe nu mai sunt dispuși să amâne termenul de plată.
- Pentru a respecta în continuare drepturile fundamentale ale refugiaților din Ucraina și pentru a continua abordarea solidară, de care a dat dovadă România, solicităm guvernului să ia în considerare punctele menționate, să modifice prevederile menționate din HG și să informeze autoritățile locale și celelalte autorități implicate (din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Ministerului Educației) pentru o interpretare unică a prevederilor.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
