Trăim, probabil, unele dintre cele mai complicate vremuri din ultimii 70 de ani. Rusia nu se mai ferește să spună public că dorește să recâștige controlul asupra țărilor din Europa de Est și să destabilizeze democrațiile euro-atlantice, în principal printr-un război hibrid, derulat pe intervale lungi de timp. Limbajul folosit de Kremlin este inspirat din politica secolului al XIX-lea: „revenirea la politica sferelor de influență”, scrie Remus Pricopie în revista Cultura.
Practic, se dorește subminarea independenței și suveranității statelor din estul Europei, urmată de destructurarea (totală sau parțială) a UE și NATO.
Atacul Rusiei este continuu și este pus în practică în special prin intermediul unor politicieni, jurnaliști, ofițeri în rezervă, analiști, oameni de afaceri locali.
După aproximativ 15-20 de ani de atacuri agresive la adresa Occidentului, începem să vedem efectele acestei strategii malefice, atât în Europa, cât și în SUA.
Peste tot, asistăm la o creștere a radicalismului politic și ascensiunea unor noi politicieni, de factură extremistă, cu accente naționaliste, xenofobe, antisemite sau secesioniste.
Rațiunea și argumentele discursului public democratic au ajuns să fie înlocuite de etichete, calomnii ori înjurături de mahala.
La București, acest rol de „voce politică a lui Putin” pare să fie interpretat, dar neasumat public, de AUR și „extensiile” sale. George Simion și Diana Șoșoacă au reușit, cel puțin pentru moment, să monopolizeze discursul naționalist, pe model legionar, inclusiv să atace traseul euro-atlantic al României.
Citește și: VIDEO Șoferul băut și drogat care a ucis o femeie este pensionar special, șef al Biroului de Combatere a Criminalității Organizate București
Zgomotul – foarte mult zgomot –, împănat cu cuvinte „patriotice” urlate, nu rostite, de tipul „țărișoara mea”, este rețeta de bază.
Pentru moment, însă, par să NU aibă un succes real, ci unul de conjunctură, ceea ce explică intensificarea acțiunilor de manipulare, inclusiv prin lansarea pe piață a unor sondaje greu de validat științific.
Cu toate acestea, scenariul parazitării instituțiilor politice ale Statului Român (Parlament, Guvern, administrație centrală și locală etc.) cu reprezentanți AUR, după alegerile din 2024, există. A
cest lucru ar însemna aruncarea țării în trecutul ambiguităților geopolitice, iar România ar deveni un fel de stat prizonier al Kremlinului.
Continuarea în Revistacultura.ro
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
