Parlamentul European urmează să voteze joi Planul REPowerEU, un important proiect propus de Comisia Europeană și menit să asigure independența Europei față de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, având în vedere invadarea Ucrainei.
Planul prevede diversificarea resurselor, promovarea economisirii și a energiei din surse regenerabile. Momentul este extrem de important pentru România. Iar europarlamentarii români sunt foarte conectați la dezbateri.
Comisia Europeană a decis să aloce 20 de miliarde de euro, bani suplimentari, pentru a susține această tranziție energetică iar fondurile se vor constitui într-un nou pilon al deja cunoscutului NextGenerationEU, planul de relansare și reziliență post-pandemie.
Există și o alocare pe țări, România urmând să primească, prin acest mecanism, aproape 1,4 miliarde de euro. Pentru acest act normativ există doi raportori români, Siegfried Mureșan din partea PPE și Dragoș Pîslaru din partea Renew Europe, alături de eurodeputata socialistă din Spania Eider Gardiazabal Rubial.
Miza este mare, mai ales că eurodeputații români susțin un amendament prin care România ar putea utiliza și fondurile europene rămase nefolosite în exercițiul 2014-2020 și ar fi vorba de cel puțin 2 miliarde de euro – cu alte cuvinte, am putea transforma o slăbiciune într-o mare oportunitate, desigur, în cazul în care amendamentul va trece.
Un program energetic „Rabla” pentru consumatori? Ce ar însemna pentru România?
În primul rând, oportunitatea finanțării unei tranziții și modernizării energetice de proporții și cu consecințe directe asupra consumatorilor individuali, gospodării și IMM-uri. Dacă amendamentul privind folosirea banilor necheltuiți va trece, atunci România ar putea chiar să beneficieze de cel mai amplu program de tranziție energetică din Europa.
Pentru europarlamentarul Dragăș Pîslaru, este important ca investițiile să-i vizeze pe micii consumatori, astfel încât ei să fie sprijiniți să-și reducă facturile. Cum? Prin instalarea de pompe de căldură și panouri fotovoltaice, izolarea și renovarea clădirilor.
El imaginează un fel de program „Rabla” , cu participarea sectorului bancar, astfel încât consumatorii individuali și IMM-urile să poată accesa rapid voucherele necesare tuturor operațiunilor, de la auditul energetic la lucrările propriu-zise.
Europarlamentarul social-democrat (S&D) Dan Nica se pronunță însă pentru un echilibru între marile proiecte și cele individuale.
Marile parcuri solare și eoliene au o mare eficiență. În plus, 99% din capacitatea de stocare a energiei regenerabile este în acest moment asigurată de sectorul hidro”, atrage atenția europarlamentarul.
Guvernul de la București trebuie să-și facă temele
Dragoș Pîslaru atrage atenția că guvernul de la București ar trebui să pregătească încă de pe acum planul de acțiune, dat fiind faptul că termenele de punere în aplicare sunt legate de NextGenerationEU și anume, luna iulie 2026. Și Dan Nica atrage atenția că guvernul trebuie să aibă pregătite deja proiectele pentru absorbția rapidă a fondurilor din REPowerEU.
Probabil că întregul act normativ, la nivel european, va fi gata pentru a intra în vigoare la sfârșitul acestui an, după încheierea trialogului Parlament-Consiliu-Comisie. Bucureștiul ar trebui să aibă, până atunci, proiectele gata pentru a fi aplicate. Până în 2026 nu mai este mult.
Există în acest moment unele neconcordanțe între Parlament și Consiliu cu privire la nivelul avansurilor care vor fi acordate fiecărei țări. Europarlamentarul PPE Siegrfried Mureșan susține acordarea de avansuri în limita a 20% din suma totală, în timp ce Consiliul UE, care reprezintă guvernele statelor membre, propune un nivel de 15%.
Probabil că se va ajunge la un plafon cuprins între aceste două cifre, spune Siegfried Mureșan, care invocă experiența NextGenerationEU, unde a fost, de asemenea, raportor. Atunci, Consiliul propunea avansuri în limita a 10% iar Parlamentul, 15%. S-a convenit, în cele din urmă, un plafon al avansurilor de 13%.
Se deschide ula pentru renegocierea PNRR?
În sfârșit, mai există un amendament, al europarlamentarilor români social-democrați Victor Negrescu și Dan Nica, prin care s-ar putea flexibiliza eventuale renegocieri ale planurilor de redresare și reziliență – o idee vânturată și pe la București dar rostită cu voce tare la Roma, de noul premier italian, Grogeia Meloni. Dezbaterile vor avea loc miercuri, iar votul, joi.
Amendamentul invocă noile provocări legate de războiul din Ucraina, criza energetică și criza alimentară și, în principiu, se referă la posibilitatea ca fondurile să fie orientate mai repede în domeniile unde este nevoie urgentă.
Europarlamentarii social-democrați din România s-au numărat printre promotorii amendamentului, spre deosebire ce cei din grupul Renew Europe, care s-au opus, temându-se că astfel de prevederi ar putea fi un pretext pentru neasumarea reformelor prevăzute în planul NextGenerationEU.
„Datorită amendamentului nostru la Regulamentul RepowerEU, aceste fonduri pot ajunge mai repede, acolo unde e mai multă nevoie de ele. Flexibilizarea și adecvarea la realitatea atât de presantă nu înseamnă câtuși de puțin evitarea reformelor” , spune europarlamentarul social-democrat (S&D) Dan Nica. El îi acuză pe eproparlamentarii români din Renew Europe că, prin votul lor, au acționat împotriva intereselor României.
Dar flexibilizarea nu înseamnă derogarea de la atingerea obiectivelor de reformă stabilite în PNRR, spune Nicu Ștefănuță, eurodeputat Renew Europe. Amendamentul vorbește despre flexibilitate în aplicarea unor „măsuri”. Dar ce înseamnă „măsuri”?
Înseamnă investiții sau reforme? Vom vedea interpretarea la votul de joi, spune europarlamentarul Renew. El de declară însă convins că nu poate fi vorba despre o renegociere a PNRR prin REPowerEU ci doar despre o flexibilizarea a investițiilor în energie.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Foto: Pixabay
