Republica Moldova: o țară salvată de femei

Treptat, dar sigur, femeile au ajuns să dețină cele mai importante funcții în stat în Republica Moldova. Aproape că ne-am obișnuit să auzim la știri, la radio, televiziune și diverse pe platforme ce încearcă să țină pasul cu vremurile noi: „președinta” țării, „prim-ministra” Republicii Moldova, șefa Curții Constituționale, „bașcana” Autonomiei Găgăuze – titulaturi ce păreau absolut imposibile cu numai câțiva ani în urmă… inclusiv din punct de vedere gramatical. 

Tot „pe mâna femeilor” au ajuns și 41 din fotoliile de parlamentari – o cifră mai puțin spectaculoasă, dacă o comparăm cu alte legislative, dar una fără precedent pentru parlamentul moldovenesc.

Statisticile actuale par a fi cât se poate de favorabil femeilor. Ce se întâmplă în spatele cortinei și cât de reală este însă puterea pe care o dețin astăzi femeile în Moldova? Câte din aceste „premiere” reprezintă niște schimbări reale și câte nu sunt decât niște aparențe, făcute de dragul banilor europeni – am încercat să aflăm stând de vorbă cu experți, lideri de opinie și reprezentanți ai fostei și actualei puteri, care au promovat activ și continuă să promoveze agenda „feminină” la Chișinău.

Femeile – 41% din deputații Parlamentului Moldovei. O schimbare de mentalitate sau doar o constrângere legislativă?

De-a lungul scurtei sale istorii, R.Moldova s-a tot „lăudat” cu femei în funcții cheie. Între anii 2001-2009, acestora le-a revenit conducerea a patru ministere (Finanțe, Protecție Socială, Justiție), fotoliul de spicher al parlamentului, Eugenia Ostapciuc (2001-2005), ba chiar și cel de premier, în 2008, în fruntea guvernului fiind numită  Zinaida Greceanîi.  În majoritatea cazurilor, susțin analiștii, a fost vorba de „numiri de vitrină”, făcute de guvernarea comunistă, în timp ce adevărata putere era  concentrată în mâinile liderului PCRM, Voronin Voronin.

Au existat și partide politice conduse de femei, dar acestea nu au reușit să se afirme ca forțe politice în deplinul sens al cuvântului și să ajungă de sine stătător în Parlament sau la guvernare.

Schimbările au început să fie vizibile în R. Moldova în ultimii 10-12 ani, când mai multe programe au avut ca obiectiv sporirea implicării femeilor în procesele decizionale, afirmă Liliana Palihovici, reprezentantul special al președintelui în exercițiu al OSCE pe probleme de gen.

„Tabloul actual pare a fi cât se poate de favorabil femeilor în primul rând datorită eforturilor și investițiilor de ani de zile în componenta de educație pentru egalitatea de gen, proiectelor și programelor realizate în parteneriat de către instituțiile statului, societatea civilă și partenerii de dezvoltare. Toate aceste programe au investit în femei, pentru a le face mai „bătăioase”, mai active, mai implicate, ceea ce a facilitat o creștere importantă a reprezentării femeilor în funcții decizionale”, spune  Palihovici.

Citește și: Armele legale împotriva extremismului: cum sunt ajutați de justiție profanatorii

Odată cu investirea în capacitățile femeilor au fost operate și un șir de modificări legislative, care impun un anumit comportament partidelor politice. Progresele cele mai vizibile, care le-au adus pe femei în prima linie, s-au produs, în principal, după victoria forțelor pro-europene la Chișinău.

Astfel, după dezbateri de ani de zile, moldovencele au reușit să-și revendice o cotă obligatorie de reprezentare în Parlament – de cel puțin 40%.

Ultimul scrutin parlamentar a fost și primul în care partidele politice au fost obligate prin lege să respecte cota de prezență feminină pe listele de candidați, ba chiar să le asigure femeilor mai mult decât un raport formal, care să le treacă doar la coada listei, așa cum se întâmpla până atunci. În consecință, în urma alegerilor anticipate din iulie 2021, în Parlament a ajuns cel mai mare număr de femei din istoria legislativului moldovenesc, acestora revenindu-le 41 din cele 101 de mandate.

Pentru comparație, în primul parlament al Republicii Moldova (1990-1994), femeile reprezentau doar 3,7%. Asta deși femeile au reprezentat dintotdeauna o bună parte a echipelor de campanie, fiind cele care își asumă munca pe teren, mersul din ușă în ușă și discuțiile cu electoratul. Însă când era vorba de întocmirea listelor, acestea dispăreau subit.

„Nu poți vorbi despre dezvoltare democratică atât timp cât jumătate din populația țării, jumătate din membrii unui partid nu ajung pe locuri eligibile în listele electorale. În schimb, în condițiile în care o legislație încurajează și susține femeile din partidele politice, puterea acestor femei nu mai este doar una formală”, afirmă Liliana Palihovici.

Reprezentarea femeilor în funcții publice rămâne deocamdată mai mult un fapt impus de lege, sunt de părere atât reprezentanții societății civile, cât cei aflați la guvernare, subliniind totuși că fără etapa procesele nu au cum să intre „în normalitate”.

„Avem 41% de femei în Parlament. Acest fapt nu s-a întâmplat în mod tocmai organic, așa cum ne-aș fi dorit, ci pentru că, în 2019, am propus modificări la Codul Electoral, și am introdus sistemul de cotă dublă”, recunoaște, la rândul său, Doina Gherman, lidera Organizației de Femei a PAS și președinta Comisiei pentru Politică Externă în Parlamentul Republicii Moldova.

Citește și: Miracolele României: polițist de Frontieră cu vilă de 200 mp la Iași și cabană la Bicaz dintr-un salariu de 1.000 DE EURO

„Important este că am reușit să implementăm această prevedere și pentru alegerile locale. Astfel, la următoarele alegerile locale din 2023, vom vedea cum pe listele de consilieri locali, raionali și municipali va crește semnificativ numărul de femei implicate în politică la nivel local. Statisticile ne arată foarte clar că în localitățile unde primari sunt femeile lucrurile merg mai bine, sunt implementate mai multe proiecte, atrase investiții și este mai multă ordine și mai puțină corupție”, spune Doina Gherman.

Momentul de turnură

Alegerea, în noiembrie 2020, a unei femei în funcția de președinte al Republicii Moldova demonstrează că societatea moldovenească este destul de deschisă față de fenomenul emancipării feminine și este gata să le accepte în funcții de răspundere pe reprezentantele sexului frumos. Este opinia sociologului Vadim Pistrinciuc, fost deputat și fost vice-ministru al Muncii și Protecției Sociale.

„A fost un moment de turnură care a demonstrat maturizare, flexibilizare a societății. Oamenii călătoresc mai mult, văd locuri noi, lucruri noi și începe să le dea note politicienilor în funcție de calitățile lor profesionale și personale și nu de apartenența lor de gen, fiind gata să le accepte pe femei în funcții de răspundere. Evident, dacă acestea au argumente că merită aceste poziții. Este un proces evolutiv absolut normal” , spune Pistrinciuc.

Lidera noului partid pe atunci, „Acțiune și Solidaritate” (PAS), Maia Sandu, și-a consolidat imaginea de bun manager, hotărât să lupte cu corupția, în timp ce a deținut și funcția de premier, în 2019. În numai cinci luni „această femeie” a reușit – în urma unei alianțe de conjunctură între PAS, Platforma DA și adversarii lor politici, socialiștii președintelui pro-rus Igor Dodon – să debarce regimul oligarhului Vlad Plahotniuc. 

Astfel, la alegerile din 2020, nu și-au mai avut efectul de altădată nici atacurile sexiste, nici manipulările discriminatorii, proliferate activ de mașinăria de propagandă a regimului oligarhic a lui Vlad Plahotniuc, pe care Dodon și-a bazat practic campania din 2016, toate aceste „sperietori”, fiind penalizate dur de alegători. Electoratul a susținut, în primul rând, mesajul anti-corupție, programul anti-oligarhic și pro-european, probat de calități personale ale candidatei la președinție, care a obținut, în consecință,  un număr de voturi fără precedent – și nu doar ca femeie, dar și în calitate de lider de partid.

„La prezidențialele din 2016, unul din subiectele de atac se refereau la faptul că Maia Sandu este femeie! Se simțea o oarecare timiditate, o oarecare acceptare a acestei dominații masculine. Dar lecția a fost învățată, iar, deja la următoarele alegeri, Igor Dodon, nu a mai putut apela la vechile argumente, căci cele ale contracandidatei sale erau mult mai consistente, nefiind legate de gender, dar axându-se mai întâi de toate pe punctele slabe ale guvernării de atunci”, afirmă Vadim Pistrinciuc.   

Femeile „au salvat” Moldova  de mai multe ori

Timp de decenii, în Republica Moldova, femeile rămâneau în spatele cortinei, rolul lor în societatea fiind puternic afectat de situația economică plecară și principiile vechii societăți sovietice. Asumându-și  un rol important în familie, femeile se privau adesea de posibilitatea de a demonstra abilități profesionale, în politică sau afaceri, anume ele fiind, în mod paradoxal, cele care „au salvat țara”, în anii `90 fiind primele care au plecat la muncă peste hotare, spune sociologul Vadim Pistrinciuc.

 „Cunoaștem poveste cu „badantele”: mamele, surorile, fiicele au plecat peste hotare ca să câștige bani pentru a-și întreține familiile, asigurând supraviețuirea acestora în perioada de tranziție”, își amintește Pistrinciuc. 

Potrivit expertului, fiind componente active ale societății, femeile au înțeles primele că, dacă ele însele nu se vor schimba, nu se vor implica mai activ în politică, afaceri sau activism civic, lucrurile nu au cum să se schimbe spre bine. „Și asta au făcut – au mers în politică, dar nu înainte de a-și învăța lecțiile, și a fi pregătite pentru acest pas. Au făcut studii, au realizat pregătirea necesară, au creat un partid, au câștigat alegerile și iată că acum conduc o țară.”

Nouă generație de politicieni-doamne nu s-au bucurat de condiții „speciale” pentru ca să ajungă în funcțiile care le dețin astăzi și nici nu au purtat în mod special discuții despre egalitatea de gen. Ele, cât s-au implicat activ în activitățile din sectoarele din care făceau parte, asumându-și roluri de lider.

„Avem și multe femei primar, care au ajuns în aceste funcții datorită calităților lor manageriale, nu pentru că sunt de sex feminin. Și asta e partea cea bună. Oamenii le-au susținut nu pentru că sunt femei, ci pentru că au venit cu o mai mare credibilitate politică și alt fel de mesaje, precum: echitatea, calitatea vieții, lupta cu corupția, pedepsirea îmbogățirii ilicite, etc. Ba chiar aș spune că mesaje acestea demonstrează chiar o susținere destul de slabă pentru programele de gen”, crede Pistrinciuc. 

Faptul că avem astăzi femei în mai multe poziții cheie este în primul rând rezultatul eforturilor concrete pe care le-au făcut aceste femei, este victoria lor personală. Aceste doamne nu a fost „numite” în funcții, ele au câștigat deschis niște bătălii politice, afirmă expertul.

Este totuși prea devreme să afirmăm că avem schimbări radicale, crede, la rândul său, experta în probleme de gen Liliana Palihovici. Căci, deși statutul juridic al femeilor s-a îmbunătățit evident în ultimii ani, „egalitatea” rămâne departe de a fi o realitate. Chiar dacă în teorie au aceleași drepturi ca și bărbații, femeile nu au întotdeauna acces egal la aceleași oportunitățile. Cu toate că sunt cele care domină statisticile cu privire la populația cu studii superioare, în cazul clasamentelor despre locurile de muncă bine plătite și reprezentarea în funcții de conducere lucrurile poziția femeilor se schimbă dramatic.

Mai mult, studiile arată că discrepanțele salariale pentru aceiași munca făcută de o femei și un bărbat, care au aceiași calificare, au fost în creștere în ultimii doi ani.

Lupta cu discrepanțele continuă

Echilibrul gender este o prioritate pentru actuala guvernare, iar lupta cu discrepanțele continuă, ne asigură reprezentanții actualei guvernări. Pe 22 februarie, de Ziua Egalității Salariale, Parlamentul va examina o nouă inițiativă legislativă, care prevede modificarea câtorva acte normative din domeniul de salarizare, statisticele arătând că diferența dintre salariul unei femei și a unui bărbat este de 14%, diferență care afectează inclusiv pensiile.  

Autorul inițiativei legislative este Doina Gherman. „Acest proiect de lege vine să aducă definiții mai clare cu privire la munca egală și muncă de valoare egală, moțiuni care nu există la ora actuală Codul Muncii. După care, să le oferim mai multe drepturi angajaților și angajatelor ca să cunoască sistemul și nivelul de salarizare pentru pozițiile pe care le dețin. Totodată, vom obliga angajatorii să informeze periodic angajații despre nivelul de salarizare pentru pozițiile pe care le dețin, vom introduce această defalcare pe bază de sex și poziții, dar nu vom obliga angajatorii să facă publice datele cu caracter personal”, explică ea.

Cauzele acestor diferențe ar fi domeniile specifice de activitate pentru reprezentanții celor două sexe, care diferă și ca nivel de salarizare, dar și faptul că funcțiile manageriale continuă să fie deținute preponderent de bărbați.

O altă cauză ar fi negocierea contractelor, pentru aceeași poziție, la angajare, o femeie având tendința să ceară un salariu de aproape de două ori mai mic decât un bărbat, revenind adesea după o pauză de câțiva ani, unul sau mai multe concedii de îngrijire a copilului, iar angajatorul la rândul său având tendința să profite de această situație.  

Doina Gherman susține că ar rezista o anumită rezistență din partea bărbaților, care „nu cred că există vreo inechitate, pentru că ei nu o văd și nu o simt”,  în timp ce povara dublă a treburilor casnice și a grijilor familiei rămâne în continuare pe umerii femeilor.

Legislația nu-i încurajează pe tați să-și ia concedii de paternitate, așa cum se întâmplă în Suedia sau Finlanda, de exemplu. Așa cum un nici un serviciu de creșă nu există actualmente în Moldova, mamele sunt nevoite să stea câte 3-4 ani acasă, până când copiii merg la grădiniță. Problemele nu încetează nici la această etapă, căci, din cauza serviciilor necalitative de grădiniță, copii se îmbolnăvesc des, iar după 1-2 luni de muncă, femeile sunt nevoite să renunțe la serviciu și să mai stea acasă cel puțin încă un an.

Multe din carențele enumerate sunt văzute de experți ca o consecință a mentalității și stereotipurilor înrădăcinate în societate, potrivit cărora, bărbatul este cel care obligația să-și asigure familia cu bani, iar femeia a cea care ar trebui să aibă grijă de gospodărie. Toate aceste elemente de discriminare care au loc la diferite etape a carierei profesionale și activității unei femei se acumulează, generând în timp inclusiv o tendință de sărăcire în timp a femeilor.

Vremurile se schimbă, fără femei nimic nu se mai poate

Schimbările produse deja a fost cu atât mai importantă cu cât a fost una calitativă, nu doar cantitativă, insistă reprezentanții actualei guvernări.

„Indiferent cine va fi la putere în următorii ani, ponderea femeilor în politică va fi tot mai mare”, crede Președintele Parlamentului de la Chișinău, Ion Grosu. „Vremurile se schimbă, se schimbă și societatea odată cu ele. Echilibrul de gender reprezintă esența schimbărilor din ultima perioadă, iată de ce acestea nu sunt doar de suprafață, sunt niște schimbări structurale”, afirmă Ion Grosu. 

„Ceea ce am reușit noi ca partid, ca guvernare, este să arătăm că toate femeile sunt de valoare, au o șansă în societate și trebuie să reușească. Pentru președintele Sandu au votat aproape un milion de cetățeni, nimeni nu a avut o legitimitate atât de mare. Toate aceste femei care au ajuns astăzi la putere au făcut-o în baza încrederii oamenilor, deci această putere este cât se poate de adevărată”,  a declarat special pentru presshub.ro președintele Parlamentului de la Chișinău.

„Mi-as dori ca această creștere a reprezentării femeilor în funcții publice să aducă și o creștere a calității vieții femeilor, iar  această schimbare la care asistăm acum să fie un de durată și nu numai una de context. Iar acest lucru depinde întru totul de politicile pe care statul le va implementa de acum înainte pe dimensiunea asigurării egalității de gen”, a declarat, la rândul său reprezentantul special al președintelui în exercițiu al OSCE pe probleme de gen, Liliana Palihovici. 

„Avem legislație destul de bună, ea însă nu se aplică pe deplin. Se uită adesea de faptul că schimbările de acest gen se produc mai lent și este nevoie de timp și de anumite calități a celor care promovează aceste schimbări pentru ca aceste așa-zise „manifestări patriarhale” să poată fi depășite la modul real. Când faci doar o lege, s-ar putea să creezi o situație artificială, căci orice transformări sociale ni le datorăm în primul rând nouă înșine”, ne-a declarat expertul în politici sociale Vadim Pistrinciuc.

„Până acum vedem că societatea este entuziasmată de aceste frumoase exemple de participare a femeilor în politică. Așadar, am făcut un pas extrem de important pe dimensiunea de gen – atât la nivel guvernamental, cât și la nivel parlamentar. Trendul este unul pozitiv și acest trend a pornit aici, în Republica Moldova, iar noi ne putem mândri că am devenit un exemplu în acest sens – atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Multe vor depinde și de rezultatele pe care le vor avea în acest mandat guvernul și parlamentul”, a declarat pentru presshub.ro Doina Gherman, președinta Comisiei pentru Politică Externă în Parlamentul Republicii Moldova, lidera Organizației de Femei a Partidului Acțiune și Solidaritate.

Proiectul abordează răspândirea populismului și radicalizarea cetățenilor slab informați, precum și influența analfabetismului mass-media asupra înțelegerii politicii și a interesului cetățenilor în probleme din sfera politicului. Activitatea editorială se concentrează cu precădere pe Republica Moldova, dată fiind poziția ei la confluența debitelor informaționale venind dinspre Est și Vest.

Proiectul face uz de un hub jurnalistic, capabil să ofere reacții rapide în încercarea de a demitiza procesul de dezinformare prin verificarea informațiilor vehiculate cu ajutorul următorilor parteneri: PressHub, Report.md la nivel local și regional, HotNews la nivel național și Euractiv pentru atingerea audienței la nivel european.