Rețeaua care compromite Justiția

Data:

În Justiție, la fel ca în administrație sau energie, există grupuri bine organizate, care vor să-și extindă influența și să-și impună punctele de vedere, un fel de rețele bine întreținute de filiere politice, dar nu numai.

Felul în care s-au desfășurat alegerile pentru viitorul Consiliul Superior al Magistraturii conturează și mai clar existența facțiunii care a făcut jocuri importante după 2017, când a început contra-reforma în Justiție.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este o instituție cheie în arhitectura statului de drept, pentru că aici se iau decizii vitale legate nu doar de funcționarea imediată a Justiției autohtone, ci și de viitorul acesteia.

CSM propune președintelui numirea și eliberarea din funcții a judecătorilor și a procurorilor, pedepsește disciplinar magistrații, inclusiv prin eliminarea lor din sistem, cum s-a întâmplat cu judecătorul Cristian Danileț. De asemenea, dispune promovarea judecătorilor și a procurorilor și aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru instanțe și parchete.

Citește și: CSM-ul lui Savonea a validat parțial viitorul Consiliu păcălind la vot 8 colegi magistrați

Toate aceste atribuții fac din Consiliul Superior al Magistraturii o trambulină pentru unii și o cale de eșec pentru alții. Nu este, însă, vorba despre trepte meritocratice, ci despre un organism care funcționează oscilant, cu efecte distorsionante asupra justiției în particular și asupra întregii societăți în general.

Judecătorii și procurorii din toată țara trimit în Consiliul Superior al Magistraturii oameni pe care îi consideră reprezentativi pentru breasla lor și care se aleg doar din șase în șase ani.

Cei 10 judecători și 4 procurori aleși ar trebui să fie nu doar exponenți ai unui cod moral exemplar, ci și profesioniști necontestați, oameni curioși, care citesc mult și știu în ce parte se mișcă lumea.

Ar trebui să fie niște autorități în domeniul lor, pe care președintele României să nu-i poată ignora, așa cum a făcut cu actualul CSM atunci când a primit avize negative pentru procurorii-șef propuși.

Consiliul Superior al Magistraturii este, în final, un barometru al Justiției autohtone. Adesea cei mai merituoși fie refuză să se implice într-o competiție despre care nu sunt siguri că e corectă, fie consideră că CSM e un loc al compromisului, riscant pentru onorabilitatea lor.

Citește și: VIDEO Procurorul Bogdan Pîrlog despre votul din CSM: „O încălcare a legii care ridică probleme penale”

La fel ca în politică, în vârful piramidei ajung mai degrabă mediocrii, decât geniile.

Sunt împinși în față diletanții în plină afirmare și oamenii ușor de șantajat, care se conformează repede, loialiști ai unor cauze ascunse. În același timp, se fac eforturi să fie eliminați militanții statului de drept, reformiștii, cei care nu au nevoie de proptele politice pentru a avansa în carieră.

Acest tablou este conturat de recentele alegeri pentru CSM, cărora li s-au adăugat, la limita legii, dacă nu cumva în afara ei, prelungiri.

Citește și: Judecătoarea Sorina Marinaș: „Acest CSM în fața cui răspunde?”

Un tur doi în favoarea rețelei magistraților antireformiști, rețea formată din judecători și procurori verificați, oameni care nu fac mofturi când primesc sarcini politice, care se mulează pe dorința clientului și care mai apoi primesc recompense importante. Sunt prea multe exemple în această categorie.

Turul al doilea de alegeri din CSM este menit să-i scoată din cursă pe magistrații care și-au demonstrat atașamentul față de statul de drept și disprețul față de jocurile subterane și care au obținut suficiente voturi pentru a face parte din Consiliu.

Rețeaua folosește abuziv legislația pentru a-și conserva puterea și influența împotriva lor. Este vizată judecătoarea Ramona Grațiela Milu, de la Curtea de Apel Brașov, care a adunat 361 de voturi, foarte cunoscută pentru pozițiile ei tranșante împotriva modificărilor făcute de fostul lider PSD Liviu Dragnea pentru a scăpa de închisoare.

Milu a devenit unul dintre dușmanii Rețelei fiindcă sapă la rădăcina abuzurilor și a exceselor legislative care continua să greveze asupra statutului magistraților. Ea este contestată de un fost procuror, care s-a transformat de curând în judecător, Adrian Glugă (346 de voturi).

Contestația lui pornește de la argumentul că niciunul dintre ei nu are o majoritate calificată, adică jumătate plus unu (392) din numărul total al judecătorilor care votează (783), cu toate că regula nu vorbește despre majorități calificate. În plus, pentru ca peisajul să fie și mai clar, în cazul procurorilor nu au fost acceptate contestațiile.

Contestațiile se referă la magistrați care pot forma o breșă în Rețea. E și cazul judecătorului Mihai Ghica din Cluj, care l-a condamnat la închisoare pentru corupție pe primarul Cătălin Cherecheș de la Baia Mare.

Citește și: Legea, interpretată după bunul plac la CSM. Asociație a procurorilor: E periculos ce se întâmplă

Rețeaua are nevoie de putere pentru a-și atinge obiectivele personale și de grup. Cei care se strâng sub umbrela acestei rețele sunt adesea cei care au făcut compromisuri, care au pete imposibil de ascuns, care au acumulat datorii pentru a ieși din situații dificile și care acum trebuie să le ramburseze prin gesturi care arată adesea un mare dispreț pentru profesia de magistrat.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale.A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti.În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub.Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

2 COMENTARII

  1. Dincolo de parerile personale , afisate in Media, pe subiectul in cauza, nu intelegem unde este ilegalitatea demersului .Atita timp cit Judecătorii și procurorii din toată țara trimit în Consiliul Superior al Magistraturii oameni pe care îi consideră reprezentativi pentru breasla lor și care se aleg doar din șase în șase ani si atita timp cit votul a confirmat majoritatea necesara (lupta a fost strinsa ) nu intelegem impotrivirea unora sau altora . Mereu vor exista nemultumiti . In rest folosirea epitetelor ce fac din diferitii participanti tinte mediatice nu credem ca reprezinta normalitatea .

    • Independenta Justitiei este dreptul noastru, al oamenilor, la o justitie independenta (de politic, de coruptie, de orice interes) si Nu dreptul
      judecatorilor de a face orice. Pentru ca multi nu inteleg asta, nu exista o practica unitara. De aici, nici incredere in justitie. Fara increderea oamenilor in justie, nu exista “justitie”. Unde justitie nu este, nimic nu este.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Echipă românească de fotbal, prinsă în nebunia generată de cutremurul din Turcia

Un cutremur puternic a lovit sudul Turciei. Fotbaliștii de...

Polițist acuzat de viol, la un pas de eliberare

Judecătoria Cluj-Napoca a respins propunerea parchetului de prelungire a...

Comisar european: Bulgaria şi România nu mai trebuie să facă nimic pentru Schengen

Oficiali europeni recunosc că România şi Bulgaria sunt ţinute...

Șeful CJ Iași s-a îmbogățit pe seama unei femei care trăiește într-o garsonieră

Leonora Istrate are 68 de ani, o boală incurabilă...