sâmbătă, 4 decembrie 2021
AcasăProiecte editorialeBani EuropeniRomânia, tot codașă la absorbția de bani europeni: Apetitul primarilor și al...

România, tot codașă la absorbția de bani europeni: Apetitul primarilor și al comunităților locale pentru fonduri UE s-ar fi diminuat semnificativ

La finalul anului 2018, autoritățile de la București se laudă cu o rată a absorbției fondurilor europene de aproximativ 20%, performanțe sub așteptări în acest domeniu cheie. E drept că, cu doi ani înainte de încheierea exercițiului financiar 2014-2020, media la nivel european este de 22%, deci la prima vedere lucrurile nu ar sta atât de rău. Totuși, „dacă analizăm cum au ajuns autoritățile la această rată de absorbție de 20%, situația devine foarte complicată și îndoielnică”, explică într-un interviu acordat RFI România Bianca Toma, director de programe și membru al Consiliului Director al Centrul Român de Politici Europene CRPE. 2019 va fi un an și mai complicat, spune Bianca Toma.

„2018 a fost un an complicat și mai ales neclar din punctul de vedere al performanței absorbției fondurilor europene. Depinde foarte mult de modul în care autoritățile de la București raportează aceste date. Astăzi, potrivit datelor oficiale, se pare că absorbția a ajuns undeva la 20%, la nivelul anului 2018, cu doi ani înainte de terminarea perioadei de programare. Media europeană ar fi undeva la 22%. Din punctul meu de vedere este o raportare incorectă. Atunci când vorbim despre fonduri structurale trebuie să vorbim separat de cele de coeziune, față de cele destinate agriculturii. Depinde de ce adunăm: dacă adunăm mere cu pere, sigur că o să ne dea mai bine. Mai ales că pentru agricultură este vorba și de plățile directe la hectar, care vin automat și în care nu există niciun merit al autorităților și nu putem să vorbim despre vreo performanță reală.
Chiar dacă presupunem că această raportare ar fi corectă, 20% rată de absorbție, există riscul de dezangajare, 
riscul pierderii fondurilor structurale pe câteva programe foarte importante, cum ar fi Transport, Mediu și Programul Operațional Regional. Pentru acesta din urmă este o premieră, dacă ne raportăm la precedenta perioadă de programare. Este zona pe care primăriile localităților de toate dimensiunile puteau să acceseze bani pentru dezvoltarea infrastructurii locale, utilități, lucruri de care ruralul, dar și urbanul românesc au atât de mare nevoie. Asta înseamnă că avem această rată de absorbție optimistă, dar în realitate, noi nu am reușit să angajăm fondurile europene care ne-au fost alocate la nivelul anului 2018.
Nu putem vorbi de o performanță, mai ales că ne aflăm în al doilea exercițiu în care ar trebui să atragem cât mai mulți bani pentru investiții din fonduri nerambursabile”.

Bianca Toma

Conform Ministerului Fondurilor Europene, la jumătatea anului 2018, situația la zi a fondurilor europene gestionate de MFE si MDRAP este următoarea:

Pentru 2019, „avem semnale și mai complicate care vor face ca fondurile europene să fie și mai puțin atractive. Ce a făcut de fapt guvernul de la București a fost să aloce fonduri naționale care vin în concurență cu fondurile europene, doar că le alocă pe criterii mult mai relaxate. Este vestitul program PNDL, un program gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale care alocă bani primăriilor. Practic, se suprapune peste Programul Operațional Regional finanțat din fonduri europene. Fondurile europene vin la pachet cu câteva reguli mult mai stricte atât în ceea ce privește cheltuielile, destinația, achizițiile publice și toate regulile care trebuie respectate cu mult mai mare strictețe. (…) Banii din PNDL, din fondurile publice, sunt mult mai ușor de accesat. Este criteriul primul venit, primul servit. Există și suspiciunea că toate aceste fonduri sunt acordate prioritar prietenilor politici. Atunci, criteriile sunt mult mai relaxate. Este mult mai ușor să accesezi un astfel de program. Sigur că primarii și consiliile județene, consiliile locale nu s-au orientat către fondurile structurale, fondurile europene, pentru că ele sunt mai complicat de accesat. Sumele sunt mult mai mari, dar și raportările sunt mult mai complicate și birocratice. Este o diferență de viziune. Exită și studii care arată că apetitul primarilor și al comunităților locale pentru accesarea fondurilor europene s-a diminuat semnificativ”, mai spune Bianca Toma.F

Bianca Toma, director de programe și membru al Consiliului Director al Centrul Român de Politici Europene CRPE

„Există o birocrație cu care acești bani vin de la Bruxelles, destul de excesivă, pe care uneori, primăriile nici nu și-o permit. Ai nevoie de foarte mulți specialiști și de foarte multe ori bugetele lor nu suportă așa ceva. Nici nu sunt profesioniști în multe zone. Așadar, aceste fonduri vin la pachet cu o birocrație europeană, dar peste care autoritățile de la București au reușit să facă adevărate compendii. Dacă vă uitați numai la cum arată un ghid care ar trebui să ajute beneficiarul sau pe cel care accesează banii europeni, el este o adevărată carte prin care abia dacă va reuși să treacă, darămite să mai depună și un proiect consistent, coerent și câștigător.”

Cine este responsabil?„Eu aș spune că vina este în proporție de 85% a autorităților de la București, care de-a lungul timpului nu au reușit sub nicio formă să simplifice sau să găsească metode prin care acești bani să ajungă la destinatari”, spune Bianca Toma. „Nu mai vorbim despre impactul proiectelor. La noi, mare problemă este cum să îi cheltuim. Așa cum o fi, dar să îi cheltuim. Bruxellesul poartă și el o parte din vină, 10-15%, pentru că a reușit să facă aceste programe extrem de stufoase. A acceptat inclusiv decontarea unor cheltuieli care au încurajat țările membre să angajeze foarte mulți funcționari, nu e vorba doar de România. Atunci, accesarea acestor fonduri vine la pachet cu niște cheltuieli uriașe.”

Ce e de făcut atunci și ce ar putea face autoritățile române?

„În primul rând, să nu se mai mintă singure cu rata de absorbție și cu toate programele pe care nu reușesc să le acceseze. Să facă, ceea ce și comisarul român (Corina Crețu – n.red.) încearcă să spună, deja răspicat, să depună acele proiecte pe care comunitatea, societatea, investitorii le cer. Să le facă cât mai curând și cât mai coerent, astfel încât să aceseze fondurile disponibile pentru marile proiecte ale României. Să încerce să reducă birocrația și să nu mai introducă pe aceste fonduri programe care au eșuat din bani publici. Cu alte cuvinte, depinde doar de autoritățile de la București cum vor reuși să folosească acești bani, probabil ultimii care vor putea fi cheltuiți atât de ușor, pentru investiții.”

România are aproximativ 40 de miliarde de euro disponibili pentru această perioadă de programare, în care, în cea mai optimistă situație, a reușit să acceseze 20%.

„Nu știm dacă să și decontăm pentru că asta este iarăși o chestiune de cum raportăm. Mai este foarte mult, 80%. Sigur că mai este timp, dar mai sunt disponibili foarte mulți bani europeni pentru care, în acest moment, nu există proiecte fezabile.”

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și RFI România în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Mircea Oprea
Mircea Oprea a acumulat 15 ani de experiență în presă. A scris materiale pe teme europene la Buletin de Europa și RFI România. În 2015, a câștigat concursul „Reporter și Blogger European”, secțiunea presă audio. Din 2009, este jurnalist la RFI România.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE