Cu un punctaj de doar 53,7 din 100 de puncte, România ocupă locul 26 în UE la Indicele egalității de gen, potrivit unui raport al Institutului European pentru Egalitatea de Gen (EIGE).
Scorul României este cu 14,9 puncte sub cel al UE, care la rândul său „are un drum lung pentru a ajunge la egalitatea de gen”, conform documentului.
„Din 2010, scorul României a crescut cu 2,9 puncte, în mare parte ca urmare a îmbunătățirilor în domeniul financiar (+ 10,4 puncte). Apoi, din 2019, scorul României a scăzut ușor (– 0,8 puncte), ceea ce se datorează în principal eșecurilor în domeniul accesului femeilor la putere. Prin urmare, țara a scăzut cu un loc în clasament”, arată EIGE.
Uniunea Europeană stă un pic mai bine la acest capitol, cu o creștere constantă din 2010, dar care s-a mai diminuat din 2019, mai ales după ce a început pandemia.
„Regresul în materie de egalitate de gen este în mare măsură determinat de domeniul puterii, care, dimpotrivă, are cele mai mari inegalități de gen în UE. Fără acest domeniu, indicele UE ar fi scăzut din cauza impactului negativ al pandemiei de COVID-19 asupra egalității de gen”, menționează documentul.
România e la jumătatea indicelui UE la accesul femeilor la putere
Poziția României în clasamentul egalității de gen este cea mai sus (locul 22 dintre toate statele membre) în domeniul puterii, în principal datorită poziției sale relativ înalte în subdomeniul decizional social (a 16-a între toate statele membre).
„Totuși, inegalitățile de gen sunt puternic pronunțate în domeniul puterii (32,6 puncte). Cel mai mare loc de îmbunătățire pentru România se află în zona luării decizilor economice, în care obține 17,8 puncte și ocupă ultimul loc în UE.
Din 2019, scorul României în domeniul puterii a scăzut cu 2,1 puncte, din cauza nivelurilor tot mai mari ale inegalității de gen în zona decizională politic. În acestă categorie, scorul României a scăzut cu 4,9 puncte”, menționează Institutul European pentru Egalitatea de Gen.
Pe de altă parte, România are cel mai mare scor în domeniul sănătății (70,4 puncte), datorită unei bune performanțe în ceea ce privește accesul femeilor la servicii și în sistem (96,0 puncte) și starea de sănătate (89,2 puncte). Cu toate acestea, ambele domenii arată o nevoie de îmbunătățire.
Din nou, deși are la acest capitol un scor bun, se află pe ultimul loc în toate statele membre.
„Acest lucru se datorează în principal punctajului scăzut al României în ceea ce privește comportamentul celor din domeniu (40,7 puncte, inclusiv – 2,3 puncte din 2019) și locului său destul de jos în acest subdomeniu (locul 27).
Din 2019, scorul României s-a îmbunătățit cel mai mult în domeniul banilor (+ 1,1 puncte). Îmbunătățirile în ceea ce privește situația economică (+ 1,4 puncte) și resurse financiare (+ 0,7 puncte) au alimentat această îmbunătățire. La capitolul situației economice, clasamentul României a urcat de pe locul 25 pe locul 24”, explică IEEG.
Bărbații nu prea îngrijesc copiii
Inegalitățile de gen au crescut din 2019 în toate cele trei domenii principale monitorizate, dar mai ales în ceea ce privește luarea deciziilor politice și economice (– 4,9 puncte, respectiv – 1,2 puncte).
În 2021, 61 % dintre femei și 16 % dintre bărbați au declarat că au îngrijit și supravegheat copiii cu vârste între 0 și 11 ani complet sau în mare parte singuri. Diferența de gen de 45 puncte procentuale în distribuția îngrijirii și supravegherii copiilor este printre cele mai mari din UE.
În timpul pandemiei, 36 % dintre femei și 23 % dintre bărbați au petrecut cel puțin patru ore pe zi îngrijind copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 11 ani. Ca atare, mai puține femei (64%) decât bărbați (82%) cu responsabilități de îngrijire a copilului au participat la activități sociale și individuale de trei ori pe săptămână sau mai mult.
Efectele COVID asupra inegalităților de gen
În 2021, femeile erau în general mai puțin probabil decât bărbații să se bazeze pe sprijin extern formal sau informal pentru responsabilitățile de îngrijire a copiilor. Femeile (49%) și bărbații (58%) au fost cel mai probabil să se bazeze pe bunici și alte rude pentru sprijin.
În timp ce majoritatea bărbaților (51%) s-au bazat pe centre de zi sau școli pentru a-și ușura sarcinile de îngrijire, doar 41 % dintre femei au făcut acest lucru.
În 2021, 65 % dintre femei, comparativ cu doar 14 % dintre bărbați, au declarat că își desfășoară treburile casnice în totalitate sau în mare parte singure, ceea ce a dus la o diferență de gen de 51 de puncte procentuale (cu 6 puncte procentuale peste media UE).
În timpul pandemiei, 24% dintre femei și 19% dintre bărbați au petrecut mai mult de patru ore pe zi îndeplinind sarcini casnice.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Foto: Pexels.com
