Ciudatul montaj politico-mediatic purtând numele de „Nunta lui George Simion” a stârnit în spațiul public numeroase discuții legate de perspective unui „val” al extremei drepte la viitoarele alegeri, potențat de propaganda rusă și susținut de canale TV cu un puternic mesaj populist.
Dar cât de realiste sunt aceste percepții?
Centrul pentru participare Civică și Democrație din cadrul SNSPA a realizat o evaluare comparativă a datelor din mai multe sondaje de opinie realizate în trei momente diferite – înainte de pandemia de COVID-19 (2019), după doi ani de influență a pandemiei, a restricțiilor și a tuturor controverselor media (2021), respectiv, după începerea războiului din Ucraina (2022).
Concluziile arată că publicul român este dominat de atitudini pro-vest, chiar și după mai mulți ani de narațiuni anti-occidentale, generate de efectele socio-economice ale pandemiei, de ascensiunea mesajelor populiste și de provocările, asociate noilor crize, spun autorii raportului.
Majoritatea românilor își menține încrederea în Vest, în timp ce încrederea în Rusia s-a prăbușit după începerea războiului. Nu există diferențe majore între publicul de stânga și cel de dreapta – votanții PNL, PSD și USR au încredere în NATO și SUA, peste medie. În general, două treimi dintre români au încredere în NATO și UE.
În același timp, votanții AUR și cei înclinați către mesajele populiste tind în mai mare măsură să susțină Rusia.
Grupul cu atitudini pro-ruse rămâne mic, cu o reprezentare mai pronunțată în rândul tinerilor inactivi (tinerii fără loc de muncă sau educație superioară), a persoanelor cu atitudini populiste și a votanților partidelor populiste, dar și în rândul minorității maghiare. Acest din urmă aspect este rezultatul palpabil al expunerii maghiarilor la propaganda mediatică a regimului Orban, prin mediile controlate de guvernul ungar, atât din Transilvania cât și direct din Ungaria.
Un aspect relevant: la capitolul încredere în Rusia se detașează Regiunea Centru (22%), urmată la mare distanță de Nord-Vest (7%), și Vest (5%). Sunt regiunile în care se regăsesc membrii comunității maghiare.
Studiul SNSPA a comparat încrederea în Occident (SUA, UE, NATO) versus Rusia, pe durata unui deceniu.
Dacă în 2012, de exemplu, nivelul general de încredere în SUA și NATO se situa în jurul pragului de 50%, iar în Rusia era de 25%, astăzi, peste 60% dintre români susțin NATO și UE și doar 7% au încredere în Rusia.
Exceptând anul 2012, un nivel mai ridicat de încredere în Rusia s-a constatat în cea de-a doua parte a anului 2021 (20%). Experții au pus acest fenomen pe seama acumulării efectelor dezinformării rusești pe timpul pandemiei, coroborate cu primele semne ale inflației și crizei energetice. Războiul, însă, a schimbat totul.
Citește și: Noile legi ale justiției scot sistemul judiciar în afara UE. Raport EFOR
Unde ne situăm acum?
Tinerii din segmentul de vârstă 18-29 de ani se detașează ca grupul cu cele mai mari niveluri de încredere în UE și NATO, comparativ cu celelalte categorii de vârstă – în cazul NATO, și persoanele trecute de 60 de ani se află în această postură.
Votanții partidelor principale au încredere în UE și NATO în proporții ridicate (mai pronunțat la USR și PNL, în cazul UE; votantii PSD au pondere ridicată de încredere în NATO), în timp ce la votanții AUR încrederea în UE și NATO este mai scăzută (în jur de 40%).
Autorii raportului atenționează însă că însă că numărul votanților AUR care au încredere în Vest (NATO, UE, SUA) este superior numărului votanților AUR care au încredere în Rusia.
Persoanele active educate susțin atât NATO, cât și UE, în timp ce pensionarii au constant foarte mare încredere doar în NATO în timp ce susținerea față de UE este în scădere.
În ultimii trei ani, nivelul încrederii în UE s-a deteriorat în rândul muncitorilor (așa-numitele ”gulere albastre”) și printre tinerii inactivi. Potrivit autorilor raportului, rămâne de văzut dacă această tendință se va menține în viitor.
Dacă în 2019 si 2021 segmentul pro-rus avea în componență mai mulți tineri, tendința a dispărut în 2022. Tinerii cu educație superioară nu mai au încredere în Rusia, se arată în raport.
De asemenea, în 2019, în rândul „gulerelor albastre” se înregistra un nivel mai ridicat de încredere în Rusia comparativ cu media populației – în 2022 această încredere a coborât la nivelul mediei.
Citește și: Cum a apărut amendamentul toxic al avertizorului anonim obligat să se identifice
Și atunci, care sunt perspectivele extremei drepte?
Potrivit datelor prezentate de acest studiu, perspectivele unui „val” al extremei drepte în 2024, care să răstoarne din temelii bazele actualului sistem politic sunt destul de slabe.
AUR nu prea are de unde culege voturi din rândul tinerilor, în timp ce „bazinul” său din categoria „gulerelor albastre” pare să se restrângă.
Războiul din Ucraina a redus la minimul posibil pârghiile de acțiune ale Rusiei și i-a pus pe liderii AUR într-o situație complicată.
Să ne amintim că, în primele zile ale invaziei, George Simion a încercat un protest în fața Ambasadei Rusiei, încercând asfel să se urce pe valul de indignare publică. Dar totul s-a dezumflat extrem de repede, după ce, pe grupurile asociate mișcării, a apărut un val de critici. S-au lansat chiar acuzații de trădare din partea liderului AUR și de pactizare cu „sistemul”.
Pentru AUR, asocierea cu Rusia înseamnă o limitare drastică a șanselor de creștere – de altfel, partidul a scăzut simțitor în sondaje, după 24 februarie și nu se știe în ce măsură ”nunta lui Simion” va reuși să-l salte.
O delimitare clară a AUR de Rusia, în ideea câștigării unor votanți cu nemulțumiri economice și sociale dar fără simpatii pro-ruse, ar avea ca efect secundar o zguduire a ”nucleului dur” al partidului. De altfel, o serie de rumori și critici, pe segmentul ultranaționalist și pro-rus deja se fac simțite.
Și nu este doar distanțarea Dianei Șoșoacă.
În ultimul timp au apărut proiecte „concurente”, de la cel al lui Codrin Ștefănescu la partidul denumit chiar Ro-Exit. Toți acești ”șoricei” nu fac decât să roadă din baza dură a AUR.
Dar, ca orice studiu sociologic, chiar și acesta, care însumează sondaje de pe parcursul unui deceniu, reprezintă tot o fotografie de etapă. Într-adevăr, războiul declanșat de Rusia s-a răsfrânt negativ asupra extremei drepte din România.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla pe parcursul unui sezon rece care se anunță foarte complicat din punct de vedere social.
Întregul studiu poate fi consultat aici.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Daunazi domnul Aurescu ne-a aratat ,in clar, cum „efectul de bumerang” distruge toate cerintele initiale ale Rusiei afirmate chiar inainte de declansarea razboiului cu Ucraina si „colac peste pupaza ” Rusia reuseste sa aduca laolalta intreg Occidentul si pe aliatii traditionali ai acestuia .Dupa ce Rusia si-a pierdut, rapid , o data cu cistigarea alegerilor din SUA de catre J.R.Biden,marea majoritate a aliatilor(simpatizantilor ) fosti conducatori de state membre ale unor tari Occidentale si contrar tuturor asteptarilor ,ce vizau spargerea NATO si divizarea Uniunii Europene , divizare ce incepuse sub semnul Brexitului , s-a trezit in fata reactivarii tuturor aliantelor politice si militare , in fata reinarmarii Germaniei si Japoniei si in fata unei forte militare a SUA care, prin decizia ei la virf, face si desface tot ceea ce reprezinta aliantele politice si militare in intreaga lume . De unde Rusia credea ca poate sparge in zeci de bucatele UE si NATO s-a aflat brusc in fata integrarii rapide a Finlandei si Suediei concomitent cu integrarea in UE (parcursul este stabilit ) al Rep. Moldova si Ucrainei .Revenind la tema Partidelor extremiste nu putem decit vedea cum ca „li s-au cam terminat gloantele ” .Politica se schimba peste tot in lumea Occidentala . Guralivii si cei care promit „marea cu sarea ” devin irelevanti . Atacurile mincinoase si cele ce contin modalitati probabilistice devin inutile . Aducerea adevarului in scena politica este noua formula cistigatoare . Suntem in situatia si ne aflam , o data cu alegerile din 2024, in fata necesitatii de a inlatura ,partidele „de balama” , de la exercitiul politic . Doar partidele care pot fi responsabilizate si pe care electoratul le poate trage la raspundere devin cistigatorii alegerilor din anul 2024.Partidele extremiste doar incurca lucrurile si nu fac altceva decit sa deresponsabilizeze aplicarea programelor partidelor majoritar cistigatoare in alegeri . Se vede cum aceste partide extremiste sunt incet, incet, sparte in bucati .Scopul este unul singur si se numeste nonaccesul acestor partide in Parlament .In 2024 doar cele doua mari partide de dreapta si de stinga vor coexista in Parlamentul Romaniei . Ar trebui ca si legile ce insotesc alegerile din 2024 sa contina accesul tinerilor de peste 16 ani la vot si in acelasi timp sa fie crescut procentul ce sustine intrarea unui Partid in Parlament , daca nu cumva ar fi nevoie si de aparitia unei republici Parlamentare .Romania, ca si toate natiunile ce se afla acum in razboi, nu mai are nevoie de„ incurca lume” .