Rromii sunt blocaţi între inadvertenţele legislative şi politice. Interviu cu ing. drd. Vladimir Bardai, preşedintele Asociaţiei Young Roma

O treime dintre cetăţenii români de etnie romă (rromă) trăiesc în case improvizate, scrie în Strategia pentru incluziunea romilor 2015-2020. Care ar fi soluţia: romii săraci să primească locuinţe sociale de la stat, ori terenuri pentru a-şi construi case de unii singuri?

Statutul locuirii etnicilor rromi este incert şi reprezintă una din problemele cele mai grave cu care se confruntă această minoritate. Mai ales după căderea sistemului comunist, s-au format comunităţi rrome auto-segregate, la marginea oraşelor şi satelor. Rezolvarea acestei probleme stă în atenţia autorităţilor publice locale şi a statului roman, care nu au altceva de făcut decât să vină în ajutorul rromilor ce locuiesc în mod ilegal. Acordarea de terenuri pentru construcţie este ideea cea mai agreată de comunitatea rromă. Locuinţele sociale rezolvă problema pe termen scurt şi mediu, dar rromii au nevoie de o rezolvare pe termen lung. De 30 de ani este adusă în atenţia factorilor de decizie această problemă, însă din păcate rămânem blocaţi între inadvertenţele legislative şi politice!

Eforturile unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Maramureş pentru incluziunea romilor sunt mulţumitoare? Ce s-a făcut şi ce s-ar mai putea face în aceste sens?

În ultimii 10 ani, au crescut eforturile făcute de instituţiile abilitate să se ocupe de problemele rromilor, comunităţile marginalizate au început să primească suport şi consultanţă pe diferite domenii cum ar fi: educaţia, sănătatea, locuirea, actele de identitate, accesul tinerilor în şcoli şi instituţii menite să le ofere sprijin educaţional s-a îmbunătăţit, tot mai mulţi rromi ocupă un loc de muncă în sectorul privat ori în cadrul serviciilor publice. Dezamăgirea cea mai mare vine din faptul că au un nivel de educaţie scăzut şi ocupă meseriile cele mai prost plătite.

Apare discriminarea şi pe la noi?

Comunitatea de rromi din Baia Mare duce o luptă cruntă cu rasismul, fenomen care a luat amploare după instalarea pandemiei generate de COVID 19. Răutatea faţă de rromi a crescut, actele de hulă, rasism şi instigare la denigrare şi xenofobie sunt la ordinea zilei pe reţelele social-media şi în presa online. Consider că este imperios necesară elaborarea unor programe de prevenire a actelor de rasism, de schimbare a mentalităţilor, de ambele părţi. Scăderea gradului de rasism ar reduce în mod considerabil problemele cu care se confruntă rromii.

Există fonduri europene pentru incluziunea romilor. Sunt folosite?

Absorbţia fondurilor europene este mulţumitoare, avem asociaţii care implementează la nivel local şi judeţean proiecte ce vizează comunităţile de rromi, dar rezultatele le vom vedea peste câţiva ani, când vom analiza indicatorii şi îi vom confrunta cu realitatea.

Activitate marca Young Roma, (Craica, Baia Mare)

De ce Recensământul populaţiei nu reuşeşte să-i înregistreze pe toţi romii, ci doar pe jumătate dintre ei?

În Maramureş, locuiesc aproximativ 12.000 de rromi, majoritatea în case. Ponderea cea mai mare se găseşte în Baia Mare, unde rromii sunt localizaţi cu precădere în cele şapte pungi de sărăcie: Craica, Pirită, Horea 46, Luminişului, Cuprom, Gară Remiza CFR şi Ferneziu. Preferă să locuiască liberi, nu în construcţii de tip apartament. La recensământul populaţiei din anul 2010, rromii au fost înregistraţi în proporţie de 90%, cel puţin în municipiul Baia Mare, fiind primul recensământ în care au fost incluşi recenzori de etnie rromă şi aceştia au recenzat comunităţile de rromi. Cifrele sunt corecte, pot fi consultate la Direcţia de Statistică Maramureş.

Câţi romi maramureşeni cunoaşteţi cu facultate, masterat, doctorat? Unde lucrează?

Din fericire, judeţul Maramureş se poate lăuda cu o echipă de tineri rromi formaţi la nivel de licenţă, masterat şi doctorat, angrenaţi în ONG-uri, în mediul privat de afaceri sau în sectorul de stat. Mulţi dintre aceşti tineri lucrează în slujba comunităţilor de rromi, iar ceilalţi, în asistenţă socială, management, inginerie, IT, drept, anteprenoriat, medicină de familie, economie…

Este adevărat că există romi care-şi exploatează semenii prin: cămătărie cu dobândă de 50%, muncă forţată (cazul Bozânza Mare), prostituţie (vezi fetele de pe bd. Independenţei), cerşetorie?…

Actele de cămătărie şi prostituţie fac parte din activităţile ilegale pe care unii rromi le practică în comunitate, fiind cunoscute de ani de zile. Instituţiile abilitate monitorizează, într-o oarecare măsură, activitatea lor. Dar aceste preocupări de a face bişniţă şi de a se prostitua în afara graniţelor nu sunt obiceiuri specifice comunităţilor de rromi. După 1990, rromii au astfel de obiceiuri nesănătoase deopotrivă cu românii, fiind încetăţenite din cauza contextului democratic prost înţeles după Revoluţia din 1989. Cazul de la Bozânta Mare a fost unul izolat, dar a fost mediatizat mult mai mult decât alte cazuri similare petrecute în comunitatea majoritară. Aceste acte nu sunt de încurajat, ci aşteptăm ca organele abilitate să-şi facă treaba şi cei vinovaţi să plătească pentru faptele lor. Însă nu este etic şi moral ca rromii din Maramureş să fie consideraţi o comunitate cu un grad ridicat de infracţionalitate! Dacă analizăm cazurile de acest tip petrecute în afara comunităţii rrome, o să rămânem surprinşi de multitudinea de infracţiuni. În Baia Mare, prostituţia se desfăşoară la scară largă cu precădere pe reţelele online, sunt multe locaţii în care activează “escorte” de altă etnie decât cea rromă, dar acestea nu sunt vizibile (nu se aşază pe marginea străzii pentru a se prostitua). Şi cerşetoria este practicată în Baia Mare, mulţi rromi fiind siliţi să supravieţuiască în acest fel din cauza sărăciei şi a nivelului redus de educaţie.

Tinerii romi fac curăţenie în zona Horea 46B

Aveţi informaţii despre istoria romilor din Maramureş?

Rromii din sudul şi estul ţării au fost sclavi mai bine de 500 de ani. În Transilvania, rromii au avut o soartă relativ mai bună, n-au fost sclavi, dar au fost emise legi de sedentarizare forţată şi de asimilare. N-aveau voie să-şi practice meseriile şi să vorbească limba maternă, căsătoriile între rromi au fost interzise şi purtarea portului rrom de asemenea. Aceste măsuri i-au vizat şi pe rromii din teritoriul actual al judeţulului Maramureş. Perioada interbelică a fost mai bună, au început să apară primii intelectuali, primele publicaţii în limba rromă. În comunism, rromii au fost instruiţi de sistem şi au muncit în fabricile şi uzinele de stat, a fost perioadă în care mulţi au fost educaţi profesional. După 1989, rromii au încetat să mai practice meseriile învăţate, din cauza recesiunii industriale. Pierzându-şi locurile de muncă, au început să practice comerţul cu amănuntul şi ambulant (bişniţa), ceea ce a dus la formarea unei generaţii de comercianţi care azi îşi practică meseria în Baia Mare şi împrejurimi.

Romii cu vârsta de 16-30 ani sunt în dificultate. Cum îi susţineţi?

Tinerii sunt grupul social cu cele mai mari probleme, majoritatea rezultate din lipsa unor direcţii clare din partea statului român, care plasează această responsabilitate pe umerii organizaţiilor neguvernamentale şi mai ales pe ONG-urile de rromi, pe considerentul că suntem conaţionali şi că este de datoria noastră să venim în sprijinul lor. O abordare total greşită şi lipsită de moralitate! Tinerii care părăsesc sistemul de protecţie socială sunt un alt grup discriminat şi lipsit de oportunităţi viabile. La vârsta de 18 ani, sunt scoşi din centrele de tip familial şi iau viaţa în piept într-un sistem despre care nu ştiu nimic. Asociaţia Young Roma Maramureş vine în sprijinul etnicilor rromi din judeţul Maramureş şi nu numai. Susţinem sistemul educaţional, milităm pentru un proces educaţional corect şi de calitate, educaţia fiind punctul cel mai deficitar al minorităţii rrome. Acordăm consultanţă pentru parcurgerea tuturor etapelor şcolare, până la absolvirea unei instituţii de nivel superior şi încadrarea pe piaţa muncii. Sprijinim procesele de facilitare comunitară şi intracomunitară, suntem partenerii autorităţiilor publice locale şi ai ONG-urilor care îşi desfăşoară activitatea în comunităţile marginalizate de rromi.

Vă mulţumesc pentru interviu şi pentru curajul de a fi sincer.


Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului “No Hate – Redactare incluzivă a articolelor despre romi în perioada pandemiei COVID-19”, un proiect derulat de Freedom House Romania, în parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Comunitară “Împreună”, cu sprijinul financiar de Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Nicolae Goja
Jurnalist la Graiul Maramureşului din Baia Mare, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi al Uniunii Scriitorilor din România filiala Cluj. Autor a şase romane (e.g. Ilca, Iad în raiul de acasă, Clopotul cu două limbi, Doi pe o cruce - premiat în 2015 de USR Cluj) şi al unei cărţi de publicistică.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole din aceeași categorie

Advertismentspot_img

Cele mai recente articole

Slujbă de Înviere, pe scenă, în Piața Sfatului din Brașov

Pentru a evita aglomerația, lăcașele de cult vor amenaja din timp, în afara clădirilor, mai multe puncte de distribuire a "paștilor" în pachete/punguțe de unică folosință, închise.

O victorie aliată cât o zdrobitoare înfrângere comună

Se bucură mulți de ”victoria” alianței PNL și USR PLUS, care s-au înțeles să continue coaliția. Ar fi fost decizia rațională, cred nu puțini....

POIM: Alte 10 contracte, în valoare de 146 milioane lei, pentru spitale și centre sociale

Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București este beneficiarul celui mai mare contract semnat în aceste zile.