joi, 20 ianuarie 2022
AcasăJustițieSalariile și pensiile speciale ale magistraților cresc din nou. Ministerul Justiției, noi...

Salariile și pensiile speciale ale magistraților cresc din nou. Ministerul Justiției, noi justificări despre majorarea salariilor magistraților și implicit a pensiilor speciale

Ministerul Justiției aduce noi clarificări privind majorarea salariilor magistraților și implicit a pensiilor speciale, susținând că necorelarea legilor adoptate succesiv în ultimii 10 ani, prin care sunt stabilite salariile și pensiile în sistem, a dus la sute de decizii definitive pronunțate de instanțe în favoarea magistraților.

Ministerul Justiției mai spune că pentru aceste majorări prin bugetul de stat s-au alocat aproximativ 80 de milioane de lei, iar în 2021, când nu s-a procedat în acest fel, s-au cheltuit sute de milioane de lei, incluzând dobânzi, penalități, cheltuieli judiciare și de executare silită, în urma proceselor deschise de magistrați.


Salariile magistraților vor crește din nou, după ce a fost majorată de la 465 la 605 lei Valoarea Sectorială de Referinţă (VSR) – indicele în baza căruia se calculează acestea. Astfel, vor cește și pensiile speciale, pentru că acestea sunt raportate la drepturile salariale aflate în plată.
Ministerul Justiției a transmis, luni seară, noi clarificări, spunând că salariile și pensiile în plată sunt stabilite prin legi adoptate succesiv în ultimii 10 ani., iar aceste legi sunt necorelate și au dat naștere la numeroase litigii între salariați din multe familii ocupaționale și Guvern, inclusiv în domeniul Justiției.

  • „Consecința acestor necorelări a fost apariția a sute de decizii definitive pronunțate de instanțe, inclusiv ICCJ, care au impus cu obligativitatea interpretării definitive aplicarea unui coeficient salarial în întreaga familie ocupațională Justiție. Inclusiv CCR a fost sesizată și s-a pronunțat în acest sens.
  • MJ nu poate ignora aplicarea unei hotarâri judecătorești definitive care i se adresează obligatoriu. Neaplicarea cu bună știință a unei astfel de hotărâri ar fi pedepsită de lege”, susține Ministerul Justiției.

Instituția condusă de Cătălin Predoiu mai spune că aceste hotărâri definitive „au impus emiterea ordinului ministerial care nu face altceva decât să prescrie ordonatorilor secundari și terțiari aplicarea legilor așa cum au fost ele interpretate prin hotărâri definitive, inclusiv ale ICCJ și ale CCR”.

Ministerul Justiției afirmă că pentru aceste majorări prin bugetul de stat s-au alocat aproximativ 80 de milioane de lei:

  • „La rândul lor, instanțele, nu au majorat salariile prin decizii, ci au făcut o corectă aplicare a reglementărilor în ansamblu. De aceea, dacă există o problemă, ea rezidă în necorelările legislative.
  • MJ a procedat la emiterea acestui ordin pe baza prevederilor legii bugetului de stat, prin care i s-au alocat fonduri în acest sens. În acest fel, MJ a evitat plata unor sume majorate de dobânzi, penalități, cheltuieli judiciare și de executare silită.
  • (Fondurile alocate au fost de aproximativ 80 milioane lei. În 2021, când nu s-a procedat în acest fel, fondurile cheltuite au fost sensibil mai mari, din cauza acestor cheltuieli colaterale, de sute de milioane)”.

Ministerul Justiției mai arată că soluția pentru rezolvarea problemei este o lege a salarizării unitare în sistemul judiciar, a puterii judecătorești și enumeră decii ale CCR și ICCJ privind salariile magistraților.

  • „OUG 20/2016 a introdus în sistemul ocupațional justiție un nou VRS, de 605 lei, dar limitat numai la o clasă din familia ocupațională, respectiv la serviciile de probațiune.
  • Această prevedere a condus la declanșarea unor valuri de procese, motivate de faptul că drepturile salariale ale altor clase din aceeași familie ocupațională, Justiție, sunt greșit calculate.
  • Prin Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 s-a admis excepția de neconstituționalitate a art.31 alin.(11) din OUG nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, și s-a reținut că „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare care trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive sau irevocabile/definitive urmează să se stabilească prin raportare la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituția sau autoritatea publică”. Pe scurt, CCR a stabilit implicit că VRS 605 trebuie extins la toată familia ocupațională Justiție.
  • De asemenea, prin Decizia nr. 55/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei s-a stabilit că VRS 605 vizează pe toți ordonatorii principali de credite din sistemul judiciar. Decizia a dezlegat cauza privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă în Dosarul nr. 757/90/2020 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, în considerarea căreia, „analiza jurisprudenţei naţionale relevă, (…) că deja au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive, care au recunoscut dreptul magistraţilor la o indemnizaţie calculată pe baza valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, incidentă în cadrul familiei ocupaţionale „Justiţie” şi care îi vizează pe toţi ordonatorii principali de credite din acest sistem”.
  • Articolul cmplet poate fi citit pe site-ul HOTNEWS.RO
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE