O descoperire a cercetătorilor Facultății de Fizică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a fost publicată într-o reputată revistă științifică din SUA. Cercetătorii au lucrat cu omologi și parteneri din Coreea de Sud pentru a descoperi o nouă cale de atac a virusului SARS-COV-2 asupra organismului. Aceștia au descoperit și au publicat faptul că virusul, odată intrat în organism, identifică o serie de celule-țintă pe care le destabilizează și, ulterior, le infiltrează prin membrana lipidică, pe care o fac mult mai permeabilă. 

Importanța acestei descoperiri este aceea că acest mecanism molecular de atac, explică cercetătorii, ar putea să explice alternativ virulența și rata de infectare accentuată a SARS-COV-2. Pentru că, în prezent, se cunoaște că virusul, odată intrat în organism, se așază la nivelul celular prin intermediul unei subunități proteice numită „spike S1”, celebra „proteină cu țepi”, care a devenit imaginea pentru reprezentarea unilaterală a COVID-19. 

Cercetătorii explică însă că, înainte ca proteina cu țepi să se desprindă de virus și să fie pusă în libertate, ca să se răspândească în organism, a fost identificat un proces numit protelitic, care presupune degradare proteică care este controlată de o serie de enzime. În cercetarea de la Iași s-a descoperit că proteina cu țepi poate să distrugă celule și prin alte procese desfășurate la nivel molecular. Chiar și în lipsa interacțiunii proteinei cu receptorii din celulele ținte, aceasta reușește să găsească o cale de a străpunge molecular celula, prin biomembrane, de aici rezultând distrugerea acesteia din urmă.

Prof. univ. dr. Tudor Luchian, coordonatorul echipei de cercetare, spune că studiile lor au arătat și că există un anticorp monoclonal care, dacă se află în organism, atenuează foarte puternic procesul de alipire a proteinei cu țepi de membrana celulelor. 

„Managementul științific și profesionist al epidemiei COVID-19, generată de virusul SARS-CoV-2, este condiționat pretutindeni de înțelegerea mecanismelor moleculare de infecție virală și, în același timp, de utilizarea unor tehnologii ieftine, rapide și ușor de folosit pentru detecția timpurie a materialului viral, înainte de a se produce propagarea necontrolată a virusului. Conștienți fiind de amploarea pandemiei Covid-19, considerăm că asemenea informații, transpuse în noi tehnologii, pot avea caracter disruptiv pentru evoluția pandemică”, a declarat Tudor Luchian.

Acesta și-a arătat disponibilitatea, în momentul finalizării cercetării, de a furniza companiilor pharma rezultatele cercetărilor în vedea descoperirii unei metode de a le pune în aplicare pentru a produce anticorpii respectivi și descoperirea unei metode de tratament. El a făcut acest pas în contextul în care procesul editorial de publicare într-o revistă internațională urma să fie unul îndelungat, după studierea datelor de echipe de cercetare anonime, ce nu au fost implicate în proiectul de cercetare de la Iași. 

Importanța descoperirii a fost însă atât de mare încât lucrurile s-au mișcat rapid inclusiv în zona editorială și lucrarea a fost publicată într-un jurnal științific de top al American Chemical Society din Statele Unite ale Americii: ACS Applied Materials & Interfaces. Lucrarea este semnată de Alina Asandei, Loredana Mereuță, Irina Șchiopu, Jonggwan Park, Chang Ho Seo, Yoonkyung Park și Tudor Luchian. 

„Considerăm că aceste descoperiri sunt utile tuturor celor implicați, mai ales medicilor și cercetătorilor, întrucât demonstrăm o nouă cale de infectivitate asociată SAR-COV-2. Astfel, orice tratament administrat ulterior infectării ar trebui să țină seama și de această nouă cale de manifestare a patogenezei Covid-19”, a precizat prof. univ. dr. Tudor Luchian, coordonatorul grupului de cercetare de la UAIC.


Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

partajează acest articol:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.