Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) se întrunește marți, pentru a discuta „nota referitoare la desfășurarea procedurilor de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii”, în condițiile în care au fost depuse cel puțin cinci contestații față de procedura de alegere a noului Consiliu. Judecătoarea Ramona Grațiela Milu nu a fost primită de CSM să-și expună punctul de vedere, așa că a ales să-și facă publică apărarea.
Magistrații contestați sunt cei considerați „reformiști” care, în epoca Dragnea, au protestat față de modificările legilor justiției în urmă cu 4 ani.
În principal, contestațiile depuse de cei cinci candidați nemulțumiți vizează interpretarea unui articol din regulamentul de organizare al alegerilor privind majoritatea simplă sau cea calificată, de 50% plus 1, din numărul total de voturi exprimate.
Cerere fără răspuns
Comisia de soluționare a contestațiilor pentru alegerile noului Consiliu este condusă de Lia Savonea, cel mai influent magistrat din actualul CSM. Din comisie mai fac parte Simona Marcu (prietena lui Savonea) şi procurorul Nicolae Solomon.
În acest context, judecătoarea Ramona Grațiela Milu de la Curtea de Apel Brașov care a fost contestată de contracandidatul Adrian Glugă, președintele Curții de Apel Craiova, a cerut CSM să fie invitată pentru a susține un punct de vedere pe această temă.
Milu nu a primit un răspuns de la CSM privind data când se discută aceste contestații, iar conținutul notei care urmează să se discute în ședința de marți nu este cunoscut de cei interesați.
Citește și: Câteva întrebări despre proiectul de lege a învățământului preuniversitar
Turul doi, inutil
Astfel, judecătoarea Milu a transmis un punct de vedere, în scris, plenului CSM. În document, aceasta solicită „să respingeţi contestaţia formulată şi să constataţi că alegerile organizate în data de 22.06.2022 îndeplinesc toate condiţiile de legalitate iar membrii aleşi în CSM de către judecătorii de la curțile de apel sunt Odagiu Gheorghe liviu cu 438 de voturi, Costache Elena Raluca cu 404 voturi și Ramona Grațiela Milu cu 361 de voturi”, se arată în punctul de vedere al judecătoarei.
Milu cere respingerea contestației depusă de Glugă ca inadmisibilă deoarece „analizând conținutul acesteia, se constată că acesta nu invocă nicio încălcare a legii în procedura de desemnare și de alegere, ci, printr-o interpretare forțată a unor dispoziții legale clare și aplicate ca atare și la alegerile anterioare susține că este necesară organizarea unui tur doi al alegerilor între candidații aflați pe locurile 3 și 4”.
Ea mai arată că „se renunţă la principiul comun din forma iniţială a Legii 317/2004 – sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii şi procurorii care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional – şi se stabilesc reguli diferite privind condițiile de alegere:
– pentru PICCJ şi ICCJ se introduce regula nouă a obţinerii majorității de voturi în adunările generale;
– pentru parchetele şi instanțele de rang inferior PICCJ şi ICCJ se păstrează regula obţinerii numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional”.
Citește și: Lotul de aur al României la Olimpiada Internațională de Matematică a revenit în țară
Prelungirea mandatului actualului CSM
Potrivit unor surse judiciare, miza acestor contestații ar fi eliminarea candidaților reformiști din noul Consiliu și prelungirea mandatelor actualilor membri până la o eventuală rezolvare în instanță a acestor neînțelegeri.
Ce spune legea 317/2004: „Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție aleg, în adunarea generală, prin vot secret, direct și personal, 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecătorii care și-au depus candidatura.
(2) Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii de la Direcția Națională Anticorupție și procurorii de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism aleg, în adunarea generală comună a procurorilor din acestea, prin vot secret, direct și personal, un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care și-au depus candidatura (…)
(3) Sunt aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de la Direcția Națională Anticorupție ori de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care au obținut majoritate de voturi în adunările generale.
(4) În cazul în care niciunul dintre candidați nu obține majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii și procurorii clasați pe primele două locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii candidatul care a obținut numărul cel mai mare de voturi în turul doi al alegerilor”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Greu de interpretat sau de apreciat adevarul spuselor ce pare a fi cind de o parte cind de alta . Situatia nou creeata ce presupune un nou tur de alegeri nemai avind importanta clasarea anteriora pe locurile doi sau trei decit in masura in care se dovedeste necsara aducerea in discutie a unui nou tur de alegeri recalifica locurile doi -trei in locurile unu si doi in noul tur al alegerilor .Daca separam alegerile deja efectuate de cele noi si avem astfel in fata alte alegeri cu miza diferita, nu este eronata interpretarea ce permite noi alegeri intre cei doi fosti cistigatori ai locurilor 3 si 4.
Ar fi bine ca bunul samaritean sa-și dea cu părerea folosind nume și prenume, sa înțelegem a cui este logica asta!
Samariteni bun pentru infractori!!! Sper ca nu esti din domeniu…