Guvernul a aprobat ordonanța de urgență în urma căruia prețurile a 14 alimente de bază ar urma să scadă. Specialiștii în economie susțin că măsura nu este una eficientă și că va duce la dispariția produselor respective de pe raft și la scumpirea celor non-alimentare.
Măsura, care are un caracter temporar, pentru trei luni, prevede limitarea adaosurilor comerciale practicate de procesatori, livratori și comercianți. Astfel, adaosul comercial al procesatorilor nu poate să depășească 20% raportat la costul de producție al produsului. (Vezi mai jos care sunt cele 14 alimente vizate de ordonața Guvernului)
În cazul lanțurilor de distribuție, costul de producție nu va putea trece peste 5%, iar comercianții pot adăuga cel mult 20% față de prețul de achiziție.
Citește și: Piedone, răsplătit după ce a scăpat de închisoare: 31.000 de lei/lună, salariu de primar
Ce spun specialiștii
Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, arată că soluția găsită de cei de la guvernare nu va reduce inflația și nici nu va duce la o creștere a numărului de produse românești la raft.
„Nu va crește numărul produselor românești la raft în detrimentul celor din import, semnificativ peste procentul minim impus de lege. Dimpotrivă, supermaket-urile vor avea încă un motiv de supărare pe producătorii românii (unii, nu toți) și vor trata și mai cu precauție această relație cu unele «patronate» care, în loc să genereze negocieri și discuții coerente și în grup unit, au alergat la politician invocând puterea și «ajutorul» lui.
Un ajutor otrăvit care li se va întoarce rapid împotrivă.
Măsura este praf în ochi și nu va reduce inflația. Cu adaosurile plafonate, supermarketurile sunt cele mai în măsură să transfere pierderea de adaos de la alimente pe celelalte produse expuse la vânzare, produsele non-alimentar”, a scris economistul Cristian Păun.
Profesorul n consideră că această metodă prin care Guvernul vrea să scadă prețurile la alimente va face produsele de bază mai greu de găsit pentru consumatori.
„Măsura nu va proteja consumatorul. Acesta va găsi mai greu la raft produsele pe care le caută cel mai mult și care sunt premiate printr-un adaos ușor mai mare.
În plus, vor cumpăra mai scump alte produse unde adaosul nu este plafonat (argumentul anterior). Va adăuga doar un plus de stres inutil pentru consumatori, comercianți și producători”, a notat Cristian Păun.
Limitarea adaosurilor comerciale este un pas mare într-o direcție greșită: intervenție în ordinea care ne asigură bunăstarea, a avertizat și Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului Băncii Naționale a României.
„Într-adevăr, inflația este relativ mare și trebuie redusă. Dar limitarea adaosurilor nu contribuie sustenabil în aceasta direcție. Limitarea adaosurilor nu are cum să rezolve vreo problemă; în schimb, produce multe distorsiuni în alocarea resurselor.
În final, așa cum demonstrează experiența, rezultatele practice sunt exact opuse celor scontate”, a menționat consilierul BNR.
Consiliul Concurenței evidențiază mai multe riscuri
Consiliul Concurenței a dat aviz favorabil pentru această ordonanță de urgență, dar atrage atenția asupra unor posibile riscuri:
- lipsa unor prevederi similare cu privire la aplicabilitatea restricțiilor pentru produsele provenite din import, de la persoane juridice care nu sunt înregistrate în România (pentru produse procesate în afara teritoriului național);
- modalitatea de implementare a cotei de adaos comercial cumulat pe întreg lanțul de distribuție, de maximum 5%, poate fi dificil de implementat, odată ce actorii de la acest nivel nu cunosc informații sensibile referitoare la adaosul aplicat de concurenții acestora; o posibilă urmare a acestei prevederi ar putea fi şi transparentizarea excesivă a pieţei, la nivelul celor mai sensibile caracteristici, respectiv preț, cost, adaos comercial, care poate amplifica efectele negative asupra pieței;
- lipsa unor precizări concrete referitoare la modul sau metoda de determinare a costului de producție, cu efecte directe asupra implementării măsurilor legislative. Fixarea unui nivel de adaos, fie și maxim, care nu este considerat optim de către furnizori, poate genera dificultăți în aprovizionarea pieței interne şi un efect contrar scopului urmărit.
- lipsa unor analize la nivel de sector care să confirme că limita maximă de adaos este una potrivită și nu va conduce la un efect contrar, de creștere a prețurilor produselor în cauză sau a altor produse din aceeași categorie, printr-un efect de compensare. În această situație, Consiliul Concurenței ar fi considerat utilă realizarea unei evaluări de impact ex ante care să evidențieze măsura în care implementarea Proiectului de OUG va contribui la scăderea preconizată a prețurilor. Având în vedere însă constrângerile de timp, Consiliul Concurenței consideră oportună realizarea unei analize ex post care sa evalueze rezultatele și proporționalitatea cu scopul urmărit a măsurii, precum şi să identifice, dacă este cazul, soluții alternative.
- în plus, adaosul de maxim 20% la costul de producție, în cazul procesatorilor, respectiv maxim 5% și 20% față de prețul de achiziție, în cazul distribuitorilor și, respectiv, al comercianților, comportă, de asemenea, riscuri în sensul în care pot conduce la o aliniere a operatorilor la plafonul maxim și la o creștere a prețurilor la nivelul consumatorilor finali.”, se arată în mesajul transmis de Consiliul Concurenței.
Lista de produse agricole și alimentare
- Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300g-500 grame, fără specialități
- Lapte de vacă proaspăt 1L, grăsime 1,5%
- Brânză telemea din lapte de vacă vrac
- Iaurt simplu din lapte de vacă, 3.5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame
- Făină albă de grâu ”000” 1 Kg
- Mălai 1 kg
- Ouă de găină calibrul M 10 buc.
- Ulei de floarea-soarelui 1L
- Carne proaspătă pui*
- Carne proaspătă porc**
- Legume proaspete vrac***
- Fructe proaspete vrac****
- Cartofi proaspeți albi vrac
- Zahăr alb tos 1 Kg
* Carne pui, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os și aripi pui, varianta standard
** Carne porc, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: carne porc lucru, pulpă porc cu os și fără os, spată de porc
***Legume proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: roșii, ceapă,
castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca și ardei kapia.
**** Fructe proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă mere roșii și mere golden, prune, pepene roșu, struguri de masă.
Ordonanța de Urgență va intra în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Ce spune consilera lui Ciolacu și cum îi răspunde un alt economist
Victoria Stoiciu, consiliera premierului Marcel Ciolacu, crede că OUG de plafonare a adaosului comercial vizează rezolvarea unei singure probleme, cea a accesului la alimente de bază pentru românii cu venituri mici.
„Analiști și voci din presa susțin ca măsură plafonării adaosului la alimentele de baza e zadarnică. Argumentul? Pierderile înregistrate de comercianți la alimentele plafonate vor fi transferate în prețurile altor produse. Per ansamblu, spun ei, românii nu vor plăti mai puțin.
Creșterea prețurilor la alte produse nu este exclusă.
Dar nu poți rezolva cu o singură măsură toate problemele generate de inflație. Plafonarea prețurilor la alimente țintește la baza piramidei nevoilor și îi va ajuta în mod special pe cei mai vulnerabili din români.
Unii români, mulți, nu ajung să cumpere mozzarela sau prosciutto, al căror preț ar putea crește un pic, dar cartoful e un element esențial în supraviețuirea lor și de aceea e important, vital aproape, ca prețul cartofului să nu crească peste puterea de cumpărare a celor mai mulți.
Repet – nu există măsură care se rezolve toate problemele. Cine crede că există o soluție magică care o dată descoperită va rezolva tot, are o percepție simplistă și e victima sigura a populiștilor.
Problemele complexe, ca cele de acum, necesită multiple răspunsuri și măsuri. Până una alta, plafonarea prețului are potențialul să rezolve o parte din problema celor mulți, al căror coș alimentar e format preponderent din produsele de bază plafonate”, a scris Victoria Stoiciu.
Consiliera premierului a primit un răspuns ironic de la economisul Bogdan Glăvan.
„Păi dacă măsura asta rezolvă MĂCAR O PROBLEMĂ (de la baza piramidei lui Maslow), atunci de ce să nu o extindem pentru a rezolva mai multe probleme? De ce nu extindem controlul statului asupra tuturor prețurilor? Răspunsul cinstit: fiindcă astfel consecințele perverse ar deveni evidente imediat până și pentru cel mai neștiutor român”, a notat economistul.
Chiar și primarul Sectorului 6 a comentat, ironic, că plafonarea adaosulu comercial reprezintă o greșeală.
„Încurajarea consumului de cartofi nu este o soluție de alimentație sănătoasă, ceea ce le va crea probleme de sănătate pe termen lung acelor oameni. Ceea ce va duce la creșterea costurilor cu sănătatea per ansamblu. Soia este un aliment mult mai sănătos”, a scris Ciprian Ciucu.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
„… evaluările sunt mai rele pentru retail și servicii…”/ România a fost, anul trecut, cel mai ieftin stat membru UE pentru grupa „Alimente şi băuturi nealcoolice”-cronica.ro-(…)___–___Romania are -inca- toate premisele sa produca hrana f. ieftin, insa exista o coruptie uriasa la toate nivelele, care distrug aceste sanse…mai mult, furtul miliardelor de dolari de catre clasa politica si clientela, fac ca tara sa nu progreseze, dimpotriva , se afunda in datorii care-curand- vor deveni sufocante…Practic, Romania sta mai rau ca si Turkmenistan, economic(si real PIB/capita), tara care(desi cu regim cleptocratic si opresiv), a realizat ceva demn de cele mai avansate tari, exact ce propuneam eu pentru Romania(vreo 12 ani in urma), in articolul Terra Nova, adica construirea – de la zero- a unui oras(capitala) pe cele mai moderne principii si concepte, insa instabilitatea si lipsa continuitatii in proiecte, practic au distrus si parti din ce era deja construit in tara(precum sistemul de irigatii), Turkmenistanul reusind aceasta performanta , tocmai datorita stabilitatii si continuitatii la varf* cat si datorita faptului ca tara ( aprox. dubla , fata de Romania) , este administrata doar prin 5 regiuni administrative, adica -in Romania- 82!!!”///Primul oraș smart” clădit de la zero a fost inaugurat. Cum vor trăi oamenii în Arkadag . 74 mii locuitori, numai masini si autobuze electrice, case smart, ec., investitie de 3, 4 miliarde dolari…”(* desi republica, tara este de facto o Monarhie, din 2006 fiind condusa de o famile , dupa moartea tatalui-presedinte, acum conduce fiu, iar aceasta a permis derularea acestui urias proiect…Propunerea mea era pentru un oras-capitala exclusiv administrativ-politic si turistic, de max. 10 mii rezidenti, care si la aceasta data nu poate costa mai mult de cateva miliarde dolari, bani care insa se scurg in buzunarele imensei clase/caste, de paraziti institutionalizati…)