Spania, model de incluziune a romilor?

Data:

Așa-numitul „modelul spaniol” de incluziune a populației rome în ultimii ani a fost marcat de o viziune foarte pragmatică: a rămas pe agendă politică spaniolă cu un profil redus, dar într-o manieră susținută. A existat un consens politic și instituțional în recunoașterea drepturilor de cetățenie și, mai presus de toate, a drepturilor sociale dar, în realitate, nu a fost niciodată în centrul dezbaterii politice.

Chiar dacă exista o recunoaștere a dreptului romilor ca cetățeni spanioli, adevărul este că stereotipurile și prejudecățile persistă încă în societate, ceea ce face, acceptarea lor de facto să nu fi avut loc și ei să nu fie considerați egali, de către ceilalți.

În Spania sunt înregistrați in jur de 750.000 de romi, adică a doua poziție într-un top european după România, echivalentul orașului Valencia.

Incluziunea romilor a devenit politică de stat în Spania

Pentru a produce schimbări în condițiile de viață ale populației de etnie romă, a fost necesar să se lucreze pe două niveluri: în furnizarea de servicii directe către populația de etnie romă, în principal în domeniile ocupării forței de muncă, formare, educație, locuințe, sănătate , servicii comunitare, etc; și în acțiuni care vizează societatea în ansamblu: sensibilizare opiniei publice, formarea persoanelor care lucrează direct cu populația de etnie romă (profesori, lucrători din domeniul sănătății, servicii sociale etc.) și consiliere către administrații și alți actori responsabili de luarea deciziile care afectează populația de romi.

Practic, incluziunea romilor a devenit politică de stat în Spania după căderea regimului Franco si, în timp, a redus marginalizarea istorică a acestei minoritati. Juan de Dios Ramirez Heredia, presedintele Uniunii Romani, este un pionier. A fost primul parlamentar spaniol de origine roma (1977) si primul deputat rom în Parlamentul European (1986).

El a descris situația romilor în cotidianul El País, explicând că „s-a reușit o integrare considerabilă în Spania”, dar că nimeni nu trebuie sa se lase înșelat de aparențe, fiindcă „romii au in continuare cea mai mare rată de analfabetism, de șomaj, iar mii de familii ocupă locuințe sub standarde. Pentru majoritatea cetățenilor spanioli, prezența noastră nu trezește o reacție de respingere, dar exista încă atitudini rasiste”.

Accesul la o locuință

Politicile de integrare au funcționat pentru „mulți dintre romi, cu toate ca există un segment de populație roma care trăiește încă în marginalizare extremă, între 5% si 7% din comunitate”, a mai spus Ramirez Heredia.

Acești romi aflați în situații dificile sunt, „cei mai expuși prejudecatilor si stereotipurilor”, a explicat pentru presshub.ro, Jose Manuel Fresno, expert în minoritati etnice si fost director în organizații importante din sectorul al treilea, cum ar fi Fundația Luis Vives sau Fundația Secretariatului țiganilor, promovând incluziunea socială a grupurilor cu risc de excludere în Spania.

Reteta integrării: Au beneficiat de pilonii de bază ai modelului social prin accesul la o locuință a fost cheia.

Pentru Jose Manuel Fresno, care a început sa lucreze cu romii ca voluntar în 1983 și actualmente colaborează ca consilier în diverse proiecte de incluziune socială în Comisia Europeană (CE) și Consiliul Europei, rețeta succesului Spaniei în integrarea romilor, un succes moderat, nu absolut, este o combinație de patru ingrediente:

Democratizarea: Până în 1977, romii au fost persecutati prin Actul de vagabondaj, care le interzicea accesul la studii, la munca și chiar la întruniri. În câțiva ani după căderea guvernului Franco, romii au trecut de la frica de autoritati la o relație normală, uneori chiar de respect, pentru că, de pildă, polițiștii au început sa devină apărători ai drepturilor copiiilor de romi în scoală.

Sistemul de protecție socială la care au avut acces pentru că erau săraci, nu fiindcă erau romi: educație, locuință, sanatate si alte beneficii.

Acțiuni pozitive specifice, cum ar fi relocari, monitorizarea școlarizării sau programe speciale de muncă pentru a se asigura ca romii nomazi s-au stabilit si s-au integrat.
Mișcarea asociativă: Au apărut asociații de romi care au ajutat enorm la integrarea etniei

Belén Sánchez, director de Programe Internaționale la Fundación Secretariado Gitano a explicat pentru Presshub.ro ca exista si alte ingrediente adăugate la rețeta de bază: din 1989 există un plan oficial pentru dezvoltarea romilor, care a dat rezultate majore: prioritatea erau drepturilor sociale, pentru că „schimbarea apare atunci când condițiile de viață se modifică în bine”. În ultimii ani, planul oficial a abordat recunoașterea institutionala si culturala, care a dus la crearea Institutului cultural al romilor si Consiliul de Stat al Romilor.

Spania nu poate fi concepută fără romi

Integrarea lor a avut nevoie de implicare guvernamentala la toate nivelurile: național, regional si local. Indiferent de culoarea politică. Practic, integrarea romilor este în Spania o politică de stat, nu de guvern, de aceea ea conferă stabilitate pe termen lung.

Spania nu poate fi concepută fără romi și acest lucru este evident pentru toată lumea. Există o imensă moștenire culturală mai ales în muzică și dans, iar romii spanioli își poarta cu mandrie numele de „gitanos”, spre deosebire de romii din alte tari europene care consideră că orice alt apelativ, în afară de romi, are conotații negative.

Jose Manuel Fresno mai amintește că „în anii ’80 mulți romi considerau munca salariata drept munca pentru cei care nu sunt romi. Astăzi, jumătate dintre ei sunt angajați, deși mulți în locuri de muncă destul de precare, dar, totuși, angajați”. Fresno adaugă că așteptările romilor sunt acum comune cu cele ale tuturor spaniolilor: „fiecare familie de romi vrea un apartament, o familie si un loc de munca mai bun”.

Programul Acceder

„Cel mai important lucru ar fi romii sa munceasca la firme private, nu ca funcționari, să aibă aceleași condiții ca restul cetățenilor”, subliniază Belén Sánchez.

Un exemplu de măsuri concrete este Acceder, un program de plasare a forței de munca, cu scopul de a realiza integrarea efectiva a romilor. Astăzi exista mai mult de 80.000 de oameni care au trecut prin Acceder, o cifra enorma, care demonstreaza că investitiile corecte duc la rezultate vizibile.

În schimb, educația rămâne o problema. Dacă toți romii urmează școala primara, lucrurile stau mult mai rău în privința studiilor liceale, iar prezența romilor în facultăți este ceva rar.

L-am întrebat pe specialistul de la Fundación Secretariado Gitano care crede că ar fi soluțiile pentru România și dacă Bucureștiul ar putea învăța ceva din experiența Spaniei?

Belén Sánchez crede că „în România problema ar fi incapacitatea administrativă, pentru ca bani există”. Din punctul de vedere al expertului spaniol e nevoie de voință, capacitate tehnică si gestionare corectă a fondurilor:

„În general, politicile spaniole pentru romi au fost incluzive și au reușit în unele ocazii să combine măsuri generaliste cu măsuri specifice menite să compenseze inegalitățile existente între populația de romi și populația spaniolă în ansamblu”

Populația de etnie romă din Spania a evoluat în 30 de ani mai mult decât în șase secole.

Romii spanioli in cifre (date din 2018)

Speranta de viata a romilor este cu 8 ani mai mica decat restul populatiei.
95% dintre copiii romi termina scoala primara. Dar putini raman la liceu și 80% dintre ei abandonează studiile liceale (media spaniolă este de aproximativ 20%). Doar 2% ajung la universitate.

Jumătate dintre romi sunt salariati (în comparație cu 81% – media spaniolă). Mulți trăiesc din vanzari ambulante.

Participarea forței de muncă a femeilor rome este mult mai mică decât cea a bărbaților romi, cu o rată de activitate de 38% față de 76% pentru bărbați, in 2018.
Practic, toți romii locuiesc în locuințe individuale, nu în tabere. 12% dintre romi trăiesc în locuințe sub standard (fata de 31% la începutul anilor ’90).
10.000 romi din Spania trăiesc în tabare, dar sunt cu 70% mai puțin decât acum 27 de ani.

Dintre măsurile utilizate pentru calcularea riscului de sărăcie și excluziune socială, se evidențiază indicatorul AROPE, care indică faptul că 92% din populația de romi se află într-o situație de sărăcie și sau de excluziune socială, comparativ cu 29,3% din populația generală.

Măsuri specifice

„Persistența” nivelurilor de vulnerabilitate socială a populației rome arată o „problemă structurală și cronică care adâncește decalajul inegalității dintre romi și populația în ansamblu”, subliniază Fundación Secretariado Gitano. 

Pentru a inversa această tendință, aceasta fundatie a propus mai întâi abordarea nivelului scăzut de educație care afectează populația de romi prin lansarea unui plan de șoc împotriva eșecului școlar pentru elevii romi, pentru a se asigura că toți tinerii romi finalizează cel puțin Educație obligatorie.

De asemenea, propune dezvoltarea unor măsuri specifice pentru eradicarea incidenței ridicate a sărăciei extreme și a sărăciei copiilor în populația de romi, cum este programul Acceder, al cărui obiectiv este să promoveze incluziunea în muncă a populației rome pe piața muncii plătite, la care aceștia cu greu au acces.

Și pentru a aborda situația inegalității în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, această fundație propune politici active de angajare și egalitate care oferă răspunsuri adaptate pentru incluziunea în muncă a populației rome. 

Impulsul pentru o mai mare participare pe piața muncii a adus cu sine o creștere a nivelului de trai al populației rome, nu numai datorită faptului că au contracte de muncă și, prin urmare, salarii, ci și datorită promovării accesului lor la servicii standarde, atât pentru formare și ocuparea forței de muncă, cât și pentru educație, sănătate, locuințe, etc.

În ultimii ani Fundación Secretariado a lansat mai multe campanii de conștientizare socială cu sloganurile: „Cunoaște-i înainte de a-i judeca”, „Prejudecățile tale sunt vocile altora” și „Angajarea ne face egali”.

Unul dintre principalele obiective este acela de a face societatea să reflecte asupra efectelor discriminatorii grave cauzate de judecarea oamenilor după aparențe, atribuind comunității în ansamblu greșelile pe care câteva le-ar fi putut comite sau transformându-le în idei preconcepute.

„Progresele comunității rome nu vor fi astfel până când viziunea majoritară încetează să mai fie negativă și își deschide ochii spre realitatea actuală, în care majoritatea romilor se străduiesc să aibă o promovare individuală, pentru a se încorpora pe deplin în societate și caută o viață mai bună pentru ei și familiile lor”, conclude Belén Sánchez.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!


Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului “No Hate – Redactare incluzivă a articolelor despre romi în perioada pandemiei COVID-19”, un proiect derulat de Freedom House Romania, în parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Comunitară “Împreună”, cu sprijinul financiar de Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

spot_imgspot_img
Raul Sanchez
Raul Sanchez
Jurnalist spaniol care colaborează cu HotNews și Euronews. A lucrat pentru agenție de presa EFE la București și a fost corespondent pentru România al cotidianului El Pais.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Tudorel Toader a pierdut funcția de rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Tudorel Toader a pierdut funcția de rector al Universității...

Cine este doctorul Cîrstoiu, candidatul comun al PSD și PNL pentru Primăria Capitalei

Cine este doctorul Cîrstoiu, candidatul pe care coaliția PSD-PNL...

România a pierdut procesul pe certificatele verzi. Datorează 42 milioane de euro plus dobânzi

România a pierdut procesul pe certificatele verzi, la Tribunalul...