Specialiștii români în sănătate: criza COVID-19 a fost adâncită de dezinformare și neîncredere

Data:

Dezinformarea, dar și neîncrederea populației în autoritățile statului au contribuit la o creștere a numărului de cazuri de coronavirus la nivelul întregii țări în ultimele săptămâni, acestea fiind și principalele concluzii trase într-o dezbatere HotNews.ro #deladistanță.

Tema generală a discuției a fost „Informare și dezinformare în criza COVID-19”, invitați fiind profesorul Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, și Vlad Mixich, expert în politici de sănătate.

Creșterea numărului de cazuri de coronavirus este observată încă de la jumătatea lunii iunie, iar profesorul Alexandru Rafila consideră că de vină este dezinformarea, atât cea intenționată, cât și cea neintenționată, fiind amintite „bâlbele autorităților” din weekendul trecut, când a fost prezentat un număr de teste de șase ori mai mic, ceea ce a condus la o decredibilizare a datelor oferite de Institutul Național de Sănătate Publică.

„Merg pe stradă, mă uit la ce se întâmplă în spațiile publice, dar și în spațiul public și cred că dezinformarea este extrem de prezentă, iar asta se resfrânge asupra complianței publicului la măsurile pe care trebuie să le respecte, pentru că nu știu ce să mai creadă”, a spus profesorul Alexandru Rafila, care a mai completat că efectiv populația a obosit, ajungând astfel să neglijeze recomandările și să nu mai respecte măsurile.

Cu toate acestea, specialistul a susținut că această creștere a cazurilor nu poate fi catalogată drept al doilea val, ci mai degrabă o situație așteptată, însă nu chiar în sensul dublării numărului. Totodată, de la începutul pandemiei a existat în rândul populației obiceiul de a spune că nu există infecția cu coronavirus, pe principiul „nu cunosc pe nimeni care să sufere de această boală”.

Expertul în politici de sănătate, Vlad Mixich, a explicat că acest fenomen are mai multe „ingrediente”, în general în timpul pandemiilor remarcându-se tendința de a crede în teorii conspiraționiste.

„Există mulți români care nu cunosc pe nimeni care să aibă covid, iar pe acest fundal apare o expunere foarte mare la dezinformare și teorie conspiraționistă care este, din păcate, vehiculată pe principalele canale mediatice. Are vectori de imagine care folosesc această criză ca să capete notorietate, există inclusiv persoane care au pregătire medicală care susțin asta în public.

Asta din cauza laxității Colegiului Medicilor în a aplica orice fel de sancțiuni medicilor, este punctul în care dreptul la opinie se intersectează cu datoria de a-ți practica etic și moral meseria și jurământul pe care l-ai depus, dar și să nu periclitezi sănătatea publică”, a precizat Vlad Mixich. Capacitatea de testare în România în momentul de față este între 11.000 și 17.000 de teste pe zi, fiind vorba despre teste care sunt recoltate din teritoriu. La jumătate de an de când a apărut infecția cu coronavirus există o strategie de testare corespunzătoare, după cum spune specialistul Alexandru Rafila, însă încă nu știm suficiente lucruri despre acest virus.

Acesta spune că stăpânim metodele de diagnostic molecular, însă important în acest moment este cunoașterea formulei terapeutice ideale care acum nu există, dar și despre cum ar putea fi prevenită boala prin vaccinare. „Disponibilitatea unui vaccin în România depinde și de capacitatea noastră de a adera la diferite formule, la programe de dezvoltare.

Sper să avem și noi inteligența să ne asociem unor formule care să ne permită accesul la un vaccin atunci când va fi disponibil”, a precizat Alexandru Rafila.

Lipsa suportului psihologic, puternic resimțită de asimptomatici

În ceea ce privește discuțiile referitoare la acuzațiile din spațiul public cu privire la internarea forțată a persoanelor asimptomatice, profesorul Rafila a explicat faptul că i se pare exagerată ideea de „internare cu forța”, argumentând că a existat consimțământul pacienților.

El a punctat însă că nu există în România o contabilizare a numărului de cazuri transmise de simptomatici și de asimptomatici, specificând faptul că unele persoane sunt asimptomatice, transmit boala și ulterior devin simptomatice, în timp ce alte persoane rămân asimptomatice pe tot parcursul infecției și sunt descoperite mai mult sau mai puțin întâmplător. Există și cazul pacienților care prezintă și cel mai mare risc în răspândirea infecției: cei care sunt asimptomatici mai mult timp, sunt internați astfel, iar după o săptămână încep să aibă simptome.

„Nu știm care este proporția persoanelor asimptomatice raportat la totalul cazurilor. Dar avem un studiu făcut de un operator privat de la Suceava, unde circa 2% din populația orașului s-a îmbolnăvit, sunt cazuri documentate, iar acest studiu de seroprevalență arată că 20% dintre adulți au trecut prin boală. Este vorba de adulți, fără copii și tineri, doar persoane de peste 18 ani.

Nu este un procent neașteptat, 1 la 10, așa a fost proporția și în Spania sau Franța. În Franța de exemplu testele de seroprevalență au arătat că 5-6% din populație au trecut prin infecție la data studiului, ceea ce înseamnă peste 3 milioane de locuitori la cele circa 300.000 de cazuri diagnosticate anterior”, a declarat Alexandru Rafila în cadrul dezbaterii.

Profesorul Alexandru Rafila a explicat că situația este mult mai bună astăzi, odată ce Ministerul Sănătății a reglementat perioada petrecută de asimptomatici într-o unitate medicală și un pacient știe cât are de așteptat până la externare din momentul în care se dovedește că a fost infectat.

Problema asimptomaticilor este una care a fost tratată diferit în multe țări lovite mai grav de COVID-19, după cum a explicat și expertul în politici de sănătate Vlad Mixich. Întrebat în ce măsură asimptomaticii care acuză sechestrarea ar fi reacționat altfel dacă aveau suport psihologic, acesta a explicat că mai util ar fi fost dacă fiecărui om i s-ar fi explicat cât mai clar de personalul medical de ce este acolo, care sunt motivele internării, ce se poate schimba.

„Este o tară a sistemului medical românesc, mai veche, și anume că întâlnești personal medical care nu au timp să se ocupe de aceste probleme medicale, fiind foarte încărcat profesional și având foarte multe lucruri de făcut. E un pic naiv să ne așteptăm ca în trei luni sistemul medical din România se va da peste cap de trei ori și se va transforma din broască în prinț”, a explicat expertul.

Profesorul Alexandru Rafila a vorbit și despre riscurile trecerii prin boală chiar și pentru persoanele sănătoase. Medicul a punctat faptul că unii pacienți rămân cu sechele ce nu sunt evidente la momentul externării, fie că e vorba la nivelul aparatului respirator, dar și la alte țesuturi sau organe. „S-a constat că boala nu afectează exclusiv plămânii.

Există oameni care fac miocardită sau care au probleme la nivelul sistemului nervos, iar pierderea gustului și a mirosului este o chestiune minimală, dar se pare că ea poate să persiste câteva luni în unele cazuri”, a spus epidemiologul.

Întrebat dacă ar mai rezista românii la o nouă perioadă de izolare forțată, acesta a spus că economia ar fi cea care nu ar rezista, în primul rând. „Noi trebuie să învățăm să conviețuim cu acest virus, respectând niște măsuri”, a răspuns Rafila.

Despre redacția informală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea). 

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.

Mădălina Olariu
Mădălina Olariu
Mădălina Olariu este reporter responsabil de domeniul „Sănătate” la Ziarul de Iași, care acoperă activitatea spitalelor din Iași, cât și a instituțiilor locale cu implicații în aceste domenii. A făcut parte timp de opt ani din redacția revistei Opinia Studențească, unde a fost reporter, șef de departament și secretar general de redacție, fiind responsabilă de identificarea de noi subiecte, redactarea și editarea știrilor, reportajelor, interviurilor sau ale altor cronici, precum și de coordonarea activităților reporterilor redacției. Totodată, este licențiată în jurnalism și științe ale comunicării la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, având și un master în tehnici de producție editorială în presa scrisă, audiovizual și multimedia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Cum și cât puteți beneficia de servicii gratuite de îngrijire la domiciliu

Dacă sunteți asigurați și aveți probleme de sănătate care...

Jurnalista Emilia Șercan: Demisia lui Sorin Cîmpeanu ar trebui urmată de retragerea prevederilor controversate din Legile Educației

Jurnalista Emilia Șercan afirmă în interviul pentru Europa Liberă că acest moment al demisiei lui Sorin Cîmpeanu ar trebui folosit de clasa politică și de președintele Klaus Iohannis, creatorul proiectului „România Educată”, drept unul de reașezare a criteriilor de integritate și competență într-o funcție publică.

CLASIC_#LaServaPadronaRocks

Nu știu dacă e prima operă pusă în scenă...