duminică, 24 octombrie 2021
spot_img
AcasăProiecte editorialeFacts not Fake„Sperietoarea NATO” - se mai tem astăzi moldovenii de Alianța Nord-Atlantică?

„Sperietoarea NATO” – se mai tem astăzi moldovenii de Alianța Nord-Atlantică?

NATO rămâne astăzi unul dintre subiectele tabu pe care niciun partid politic din Republica Moldova nu dorește să și-l asume în programul de guvernare de frica pierderii din popularitate și a oferirii de „muniție” adversarilor politici pentru diverse atacuri pe această temă. Astfel că și pentru cetățenii de rând din Republica Moldova, NATO rămâne mai degrabă o nebuloasă. Un amestec de frică indusă față de o „sperietoare” inexistentă și o lipsă de informare și asumare din zona politică.


Pretextul convenabil pentru toți este neutralitatea militară a Republicii Moldova înscrisă în Constituția statului adoptată acum 30 de ani, pe alocuri un document anacronic de la finalul Războiului Rece, care nu se sincronizează cu aspirațiile Republicii Moldova pentru un viitor european. Percepția perimată despre NATO este mai degrabă rezultatul propagandei rusești  inoculate în mentalul colevtiv și a populismului local din Republica Moldova care nu încetează să prezinte Alianța Nord-Atlantică ca pe o „sperietoare” pentru publicul larg, unul mai degrabă depărtat de cultura de securitate.

Deputatul PAS și șeful Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Lilian Carp, ne-a declarat că NATO nu este doar o structură militară, așa cum încearcă să o promoveze unii ca pe o „sperietoare”.

„NATO este o organizație care are multe proiecte și în zona civilă. Oferă ajutoare, intervine în cazuri de catastrofe, calamități, etc. NATO nu trebuie privit doar ca pe ceva rău. Asistența pe care o face NATO în Republica Moldova este, în primul rând, pentru pregătirea stării civile și totodată a Armatei naționale pentru a putea face față amenințărilor”, ne-a declarat Lilian Carp.

Deputatul a mai spus că se observă o tendință de creștere a percepției pozitive despre NATO în R. Moldova, dar și că există anumite tare în mentalul colectiv în ceea ce privește Alianța Nord-Atlantică:

„Încrederea în NATO este în creștere în Republica Moldova, dar aceste clișee și sperietori care au fost create pe parcursul ultimilor 30-40 de ani referitor la NATO că ar fi doar doar o instituție militară au intrat în subconștientul cetățenilor, ceea ce nu este pe deplin adevărat”

Potrivit celui mai recent Barometrul Opiniei Publice (BOP) făcut regulat de către Institutul de Politici Publice (IPP) de la Chișinău, 51,7% moldovenii percep relația Republicii Moldova cu NATO drept un una foarte bună și bună, în timp ce doar 23% le percep ca rele și foarte rele. Paradoxal, conform datelor oferite de Centrul Informare și Documente al NATO la Chișinău, 28% din moldoveni ar dori aderarea statului la Alianța Nord-Atlantică, în timp ce 52% s-au declarat împotriva acestui lucru.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Apărării, Valeriu Mija, ne-a declarat că Republica Moldova va continua proiectele pe care le are în derulare pe dimensiunea partneriatului cu NATO:

„Proiectele specializate vor fi axate pe dezvoltarea capabilităților Armatei Naționale pentru a acorda sprijin autorităților civile în situații de urgență, precum și pentru participare la operațiuni internaționale de menținere a păcii”.

Valeriu Mija apreciază  relația dintre Republica Moldova și NATO drept una constructivă, bazată pe parteneriat și dialog.

„Fundamentele politico-juridice ale acestei colaborări sunt Programul Parteneriat pentru Pace, la care Republica Moldova a aderat încă în anul 1994, dar și multiplele instrumente și inițiative oferite partenerilor pe parcursul anilor de către Alianța Nord-Atlantică, cum ar fi Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP), Programul Educațional Avansat, Inițiativa de Consolidare a Capacităților de Apărare (DCBI), Știința pentru Pace și multe alte inițiative sociale”, a completat el.

Pe de altă parte, forțele de stânga pro-ruse de la Chișinău ventilează mesaje potrivit cărora o relație mai arpofundată cu NATO ar însemna implicit război și destabilizare în Republica Moldova. Declarațiile făcute în campania de electorală de la începutul verii de fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon sunt elocvente în acest sens:

„Dacă vor învinge partidele de dreapta, atunci în Republica Moldova vom avea probleme foarte mari legate de neutralitate […] Ei (occidentalii -n.red) au ascuns vreodată faptul că doresc ca Republica Moldova să fie membră a NATO? Tot timpul sau jucat așa, că poporul va decide. Evident că noi vom decide și nu vom fi niciodată membri ai NATO. Nouă nu trebuie să ne jucăm în jocuri geopolitice […] Care NATO, noi suntem categoric împotriva acestui lucru. Victoria celor de dreapta și verticala puterii celor de dreapta ar putea duce la destabilizarea situației în Republica Moldova. Vreți să fie ca-n Ucraina? […] Dreapta înseamnă război și destabilizare”.

Distorsionarea adevărului, sub efectul propagandei ruse

Cetățeanului de rând îi este dificil să discearnă ce este astăzi NATO și care este rolul său în arhitectura globală de securitate prin prisma informațiilor confuze, propagandei și a pozițiile diverse privind apartenența militară a Republicii Moldova la vreo structură militară de talie mare. În ciuda acestui fapt, prezentarea Alianței drept „sperietoare” nu mai constitue astăzi o temă atât de puternică sau cu priză la public.

„Nu știu prea multe despre NATO, dar la televizor ni se spune că este rău și că va fi război cu regiunea transnistreană dacă Moldova merge cu NATO”, ne-a declarat Raisa Buză, o pensionară de 65 de ani ce locuiește în sectorul Botanică al Chișinăului.

Odată cu liberalizarea circulației în spațiul european, îndeosebi după iunie 2014 odată cu semnarea Acordul de cooperare UE-Republica Moldova, moldoveni au avut șansa să meargă să muncească, să se educe sau chiar să stabilească în deferite tate membre UE, dar și NATO din toată Europa.

Însă percepția referitoare la NATO s-a schimbat și ea odată cu realitățile politice din Republica Moldova. În primele două decade ale existenței statului Republica Moldova clivajul geopolitic promovat de partidele politice de dreapta și stânga era principala preocupare a electoratului, iar NATO era prins la mijlocul în această dispută Vest versus Est.

Dar lucrurile avea să se schimbe în ultima decadă, atunci când accentele s-au mutat pe pauperizarea populației, corupția endemică, lipsa locurilor de muncă și exodul masiv al populației.

„Din ce cunosc, NATO vine cumva la pachet cu aderarea la UE. Noi ne-am dori ca cei de vârsta noastră să nu mai plece în străinate. Vrem și noi să putem construi ceva durabil aici la noi acasă […] Pe mine nu mă sper gândul că într-o zi am putea adera la NATO”, ne-a precizat Alin Lupașcu, student al Facultății de Relații Internaționale, Știinte Politice și Administrative din cadrul Universității de Stat din Moldova.

Cu toate acestea, partide pro-ruse din zona de stânga au folosit din plin retorica anti-NATO și în ultima campanie electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

„Asta vă doriți, dragi alegători, când veți vota pentru parlament? Vă doriți ca ei să voteze pentru eliminarea statutului de neutralitate al țării? Și pentru ca soldații NATO să vină aici și să aveți copii cu pielea închisă la culoare, nu doar cu pielea albă? Asta vă doriți? Iar după ei să vină jandarmii români?”, a declarat fostul președinte și liderul Partidului Comunist din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin în cadrul unei emisiuni difuzate pe 14 mai la postul TVC 21.

Sondaje și amenințări

Relevante în acest sens sunt datele celui mai recent sondaj realizat de compania CBS – Research care arată că NATO ocupă azi doar cea de-a treia poziție în ce privește amenințările la adresa populației. Rusia este văzut de 24,1% dintre respondenții sondajului amintit ca fiind cea mai mare sursă de pericol pentru securitatea Republicii Moldova. Rusia este urmată în acest top de către grupările teroriste cu 20,5%, NATO cu 10,5%, SUA cu 10,2% și România cu 4,4%.

Directoarea executivă a Centrului de Informare al NATO din Republica Moldova, Elena Mârzac, ne-a declarat că este un trend constant în ceea ce privește percepția față de NATO în Republica Moldova, dacă ar fi să analizăm ultimii 10 ani:

„Acest trend a variat cumva între 20% și 30% percepție pozitivă, conform Barometrului Opiniei Publice. Dar cred că întotdeauna s-a pus incorect întrebarea în astfel de sondaje. Nu s-a  întrebat dacă NATO ne poate ajuta. Acest sondaj vine cu niște clarificări. Vedem iarași că percepția nu este foarte pozitivă. Populația noastră nu se așteaptă la un ajutor foarte mare de la NATO, ci mai mult de la UE sau România”.

Directoarea executivă a Centrului de Informare al NATO de la Chișinău a mai spus că acest lucru se întâmplă din mai multe motive: lipsa de comunicare a decidenților către  populație, explicarea beneficiilor unei colaborări cu NATO pentru Republica Moldova și nu în ultimul rând propaganda și dezinformarea foarte puternică care vine din Federația Rusă și care este orientată împotriva Occidentului, incluzând aici NATO și UE.

Elena Mârzac a adăugat că fiecare partid are electoratul său și, de exemplu, pentru electoratul de stânga „sperietoarea NATO” încă mai este valabilă pentru că întărește stereotipuri vechi:

„Ne referim aici nu neapărat la stereotipul potrivit căruia „NATO aduce război”, ci la stereotipul care spune „că noi nu avem nevoie de NATO”. Și anume că NATO nu are ce căuta pe acest teritoriu, deoarece neoficial am fi în spațiul de influență al Rusiei”.

Directoarea CID NATO a mai spus că există o conlucrare între propaganda oficială a Rusiei și actorii locali care nu numai că le propagandă, dar le mai și întăresc la nivel politic. „Ei (rușii -n.r.) o fac regulat atât timp cât actorii locali ai propagandei externe întăresc regulat astfel de mesaje, în ciuda dezmințirilor. Nu este atât o sperietoare, cât o politică de întărire a acestor mesaje și de a menține acest concept de dușman reprezentat de NATO”, a completat experta.

Propaganda rusă și mesajele ei

Un vehicul extrem de important prin care sunt ventilate narațiunile rusești anti-NATO rămâne presa de limbă rusă din Republica Moldova. În ciuda scăderii în popularitate a partidelor pro-ruse, totuși componenta de propagandă prin intermediul limbii ruse în media rămâne foarte puternică.        

„Una sunt mesajele globalizate care vin din mediul politic și informațional al Federației Ruse, precum Russia Today sau alte forme de mesaje lansate la nivel global pe care Rusia le transmite în general, fără o țintă deosebit de precisă. Al doilea tip de informație și viziuni sunt focalizate pe țarile din fostul spațiu sovietic: Republica Moldova, Ucraina, Georgia, dar și țările baltice”, ne-a declarat fostul mnistru al Apărării și expertul în securitate, Viorel Cibotaru.

El a mai explicat că un al treilea conglomerat de difuzori de informații sunt partidele politice sau agenții de influență ai Rusiei din mediul local.

„Aici, totuși, vedem disonanțe multiple. Una este abordarea Moscovei față de NATO și polemica pe care Rusia o produce cu NATO și statele membre din Alianța Nord-Atlantică și alta este cum prezintă aceste mesaje partidele politice locale. De exemplu, Partidul Socialiștilor sau anumiți jurnaliști care sunt angajați aici în mediile pro-ruse locale. Vom vedea astfel anumite disonanțe, dar în general în ultimul timp a fost vizibilă încercare de a insista asupra pericolelor pe care le poate produce Alianța Nord-Atlantică pentru cetățenii din Transnistria”, a explicat fostul ministru al Apărării.

NATO, subiect tabu pentru Moldova în comparație cu Ucraina și Georgia

Dacă în Republica Moldova, NATO este un subiect mai degrabă tabu pentru majoritatea partidelor politice în abordările, nu la fel stau lucrurile pentru alte două state membre ale Parteneriatului Estic – Ucraina și Georgia.

„Însă diferența între ele este că Georgia și Ucraina își doresc o perspectivă euro-atlantică. Ei au început să vorbească despre perspectiva aderării la NATO chiar înainte de a vorbi de cea de aderare la UE. Ne referim aici la „revoluțiile colorate” din 2003-2004 din Georgia și Ucraina. La summitul NATO de la București din 2008 de invitare la tratative a acestor state în perspectiva aderării. Dar în Republica Moldova nu s-a dorit niciodată această perspectivă”, ne-a precizat analistul politic, Ion Tăbârță.

Expertul a precizat că, în general, partidele de dreapta pro-europene s-au ferit de acest subiect al NATO, cu excepția  Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD) pe vremea când era partid parlamentar în anii 2000 și mai apoi Partidul Liberal (PL).

„Restul partidelor s-au ferit de acest subiect pentru că avem acele clișee și stereotipuri referitoare la NATO încă din perioada sovietică, dar și din cauza acțiunilor propagandei proruse. Cei care încearcă să aducă pe agenda publică „sperietoarea NATO” sunt partidele de stânga. Fie că vorbim de Partidul Comuniștilor sau Partidul Socialiștilor. Ei fac lucrul acesta din considerente electorale, geopolitice și folosesc argumentele narațiunilor propagandei rusești. Aceștia sunt cei care vorbesc despre NATO sub forma unei sperietori. În termeni negativ de pericol”, a spus el.

Ion Tăbârță a mai spus că o piedică în discuțiile pe subiectul NATO o constituție și neutralitatea Republicii Moldova înscrisă expres în consituție. Pe de altă parte, 11% din teritoriul Republicii Moldova este reprezentat de regiunea separatistă transnistreană, acolo unde sunt dislocați în prezent 1.500 -2.000 de militari ruși.


Proiectul abordează răspândirea populismului și radicalizarea cetățenilor slab informați, precum și influența analfabetismului mass-media asupra înțelegerii politicii și a interesului cetățenilor în probleme din sfera politicului. Activitatea editorială se concentrează cu precădere pe Republica Moldova, dată fiind poziția ei la confluența debitelor informaționale venind dinspre Est și Vest.

Proiectul face uz de un hub jurnalistic, capabil să ofere reacții rapide în încercarea de a demitiza procesul de dezinformare prin verificarea informațiilor vehiculate cu ajutorul următorilor parteneri: PressHubReport.md la nivel local și regional, HotNews la nivel național și Euractiv pentru atingerea audienței la nivel european. 

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu este un jurnalist politic și de investigație, specializat în Europa de Est și în politica fostelor state sovietice din regiune. A lucrat ca jurnalist din 2006 la posturile de presă românești precum Mediafax și cotidianele Ziua, Curentul și Evenimentul Zilei. A fost premiat pentru investigațiile sale de Uniunea Jurnaliștilor Profesioniști din România în 2016; a câștigat premiul „European Reporter în 2017” oferit de Comisia Europeană și a fost premiat în Moldova prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în 2016.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE