sâmbătă, 25 septembrie 2021
AcasăDeutsche WelleSpotmedia.ro: Bătaia pe Biserică: la ce duc exploatarea religioșilor radicali și îndepărtarea...

Spotmedia.ro: Bătaia pe Biserică: la ce duc exploatarea religioșilor radicali și îndepărtarea moderaților

Încurajat de un sondaj care arată că majoritatea românilor (aproape 60%) și-ar da votul unui partid cu valori religioase și tradiționale, Ludovic Orban s-a cățărat pe un val care este gata să se surpe sub PNL.

Dincolo de prima lectură, sondajul cu pricina complică lucrurile destul de mult.

E adevărat că 59,5% din populație ar vota un partid pe care autorii îl identifică drept „naționalist” și care  promovează valorile religioase și familia tradițională, dar:

  • doar 21% ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune o apropiere de Rusia
  • 35%  ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune ieșirea României din UE
  • 25% ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune restrângerea drepturilor minorităților naționale.  

Mai mult, întrebați care cred că sunt primele trei interese naționale ale României – dar dintr-o listă predefinită de opțiuni, pe primul loc în ierarhia intereselor naționale se situează dezvoltarea economiei (32,6%), apoi întărirea rolului României în UE (24), dezvoltarea infrastructurii de transport (11,9%), protejarea grupurilor de populație vulnerabile (7,7%). Întărirea capcității militare (6,8%) este aproape la egalitate cu păstrarea valorilor naționale românești (6,6%), deși aceasta din urmă este prezentată drept caracteristică definitorie în ceea ce privește opțiunea partinică.

Din acest tablou complicat și cu mai mult sau mai puțin fine contradicții, explicabile parțial și prin metodologia aleasă – lista predefinită de opțiuni -, dar mai ales prin ambiția portretului final, politicienii au ales fațada: „electorat naționalist” – deși naționalismul nu reiese mai apoi din conținut – cu valori tradiționale – deși, iarăși, păstrarea valorilor naționale românești (care ar fi acestea?, de pildă, e o lacună de conținut colosală, pentru că deschizând o umbrelă largă, permiți să se adăpostească aici de la ortodoxism la brâul maramureșean și doine, ie și țuica de gutui) și religioase, aici integrându-se și preferința pentru familia tradițională.

Iarăși, valorile religioase nu sunt numite și nici relația dintre acestea și Biserica Ortodoxă Română.

Este BOR percepută ca păstrătorul, apărătorul, garantul acestor valori religioase sau între credință și instituție relația nu este direct proporțională?

Poate electoratul de tip conservator, pentru că într-acolo duce portretul ideologic, să fie echivalat perfect nu doar cu majoritatea ortodoxă, ci cu ortodocșii habotnici, care încredințează valorile religioase Bisericii?

Iarăși autorii acestui sondaj nu desfac conceptele pe care le utilizează, dar ne dau ceea ce ei numesc „analiza socio-demografică” a acestui indicator.

Ar fi înclinați să voteze pentru un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională în special gulere albastre, locuitorii din regiunile Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia și Sud Est și persoanele care declară că venitul lunar nu le ajunge nici pentru strictul necesar. Cei care declară că nu ar vota cu un astfel de partid sunt cu precădere: persoane cu educație superioară și gulere albe.

Autorii au preferat să utilizeze disjuncția gulere albastre (i.e. clasa muncitoare)/ albe (i.e. clasa administrativă, intelectuală, middle management-ul), probabil din dorința de a introduce o stratificare socială superioară celei date de nivelul de educație (care nu e menționat ca fiind minim/mediu la cei care constituie majoritar procentul de aproape 60% care ar vota partidul naționalist cu valori religioase și promotor al familie tradiționale) și de nivelul financiar.

Totuși, disjuncția aceasta e failibilă tocmai prin ambiția unei stratificări în termeni de clasă socială și pare a fi o proiecție apriorică a publicului, păguboasă sociologic. Adică atunci când vrei să folosești musai un concept, potrivindu-i apoi realitățile (sociologice aici).

Citiți integral articolul semnat de Magda Grădinaru pe Spotmedia.ro.

SursăSpotmedia
Deutsche Wellehttps://www.dw.com/ro
Deutsche Welle este un post de radio internațional din Germania. A început să emită regulat din anul 1953. Este membru ARD.Primul program în limba română a fost difuzat de postul de radio german la 19 august 1963. Și-a încetat activitatea pe 1 ianuarie 2012.Momentan, există un site în limba română.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE