Statul absent sau de ce votează maghiarii ardeleni cu Viktor Orban

Data:

Premierul Ungariei le-a oferit ardelenilor de limbă maghiară nu doar un proiect politic asezonat cu ajutoare materiale, ci și un angajament moral și emoțional: reunificarea națiunii în Bazinul Carpatic.

În absența unei viziuni venite de la București și obosiți să tot aștepte trecerea legii privind autonomia personală și culturală, care le-ar fi putut asigura maghiarilor suficiente resurse pentru a se informa, educa, dezvolta în limba maternă, ungurii din România l-au aplaudat pe Viktor Orban.

Spre deosebire de oficialii români, premierul ungar a găsit modalități să investească în Transilvania, în companii, în școli și universități private, în echipe de fotbal, în renovarea clădirilor de patrimoniu returnate de statul român comunității. Guvernul de la Budapesta ajunsese într-o vreme să finanțeze și meditațiile la limba română ale liceenilor maghiari.

După cum arată sondajele, majoritatea maghiarilor transilvăneni vor vota duminică pentru continuitate: pentru FIDESZ și pentru Orban. Principalul instrument de lucru al FIDESZ în Transilvania și în comunitățile maghiare din afara Ungariei este monopolul media prin care își poate asigura propaganda.

Citește și: O comisie din CSM nu vrea eliminarea abaterii disciplinare pentru nerespectarea deciziilor CCR

Budapesta a ocupat tot spațiul informatic lăsat de izbeliște de București. Ungaria a adus în România televiziunile mari de la Budapesta, radiourile și site-urile. Maghiarii ardeleni nu mai caută demult emisiunea săptămânală în limba maghiară pe care o oferă televiziunea publică, ei folosesc telecomanda doar pentru posturile TV ungurești.

Nu e sigur că un canal de televiziune finanțat de România să transmită 24 de ore din 24 în limba maghiară ar fi avut mai mult succes decât ce le oferă Budapesta, dar ar fi fost o alternativă.

Așa cum arată lucrurile acum, spațiul informațional de limbă maghiară din România este acaparat total de Ungaria, care a pus în acest fel în practică documentul adoptat de parlamentul de la Budapesta în 2011, „Politica națională maghiară – Cadrul strategic al politicii naționale”, prin care își propune reunificarea și reconstrucția națiunii maghiare din Bazinul Carpatic, ca un remediu la consecințele suferite de națiunea ungară ca urmare a Tratatului de la Trianon.

Ungaria a fost lăsată să încalce multe linii roșii în Transilvania atunci când a preluat din atribuțiile statului român sau când i s-a permis să aibă privilegiul exclusiv asupra spațiul informațional din comunitatea maghiară.

Chiar dacă în strategia ungară nu e vorba despre revendicări istorice, marșul forțat al Budapestei în Transilvania se face cu mult zgomot și include terenuri agricole, imobile, companii, donații în domeniul sanitar. Tot ceea ce face Ungaria este dezvoltat și repetat în presa de limbă maghiară din Transilvania, care în schimb nu transmite nimic despre ceea ce face statul român pentru localitățile unde populația ungară este preponderentă. Peisajul mediatic creat arată că ungurii din România ar fi, de fapt, în grija Budapestei.

Autoritatea statului român e pusă la încercare și acest lucru poate avea efecte neplăcute, mai ales că mentalitatea maghiarilor a fost modelată în ultimul deceniu după principiile formațiunii conduse de Viktor Orban.

Potrivit unor cercetări recente, peste 80% dintre maghiarii din România vor vota cu FIDESZ, partidul condus de Viktor Orban, la alegerile de duminică.

Cu toate acestea, cercetarea făcută de Institutul Bálványos și Transylvania Inquiry la finele anului trecut scoate la iveală că marea majoritate a maghiarilor din România nu se identifică nici cu Ungaria, nici cu România. Atunci când au fost întrebați care consideră că e patria lor, 47% au răspuns Transilvania, 37% au vorbit despre locul lor natal, 10% consideră că România e patria lor și doar 2% menționează Ungaria și Bazinul Carpatic.

Ungurii ardeleni pun pe primul loc al atașamentului lor Transilvania (95%), dar când își definesc naționalitatea, cei mai mulți se referă la limba și cultura maghiară (70%).

Aceste date sugerează la prima vedere că discursul lui Viktor Orban despre unificarea națiunii în Bazinul Carpatic rămâne un construct abstract: în mod paradoxal, 90% se consideră parte a națiunii ungare, dar în paralel 56% dintre maghiarii din Transilvania se consideră parte a națiunii române.

Citește și:

„Noi aici, în Europa Centrală, credem că suntem sortiţi eşecului dacă nu avem o misiune”, scria anul trecut Viktor Orban într-un text în care se răfuia cu Occidentul. Într-adevăr, el ca premier și-a asumat de la început misiunea aducerii împreună a comunităților de maghiari din provinciile care până în 1918 erau administrate de la Budapesta.

A cheltuit sume importante în fiecare din aceste regiuni și a încercat, fără mari succese, să cointereseze și statele gazdă ale acestor comunități maghiare în proiectele transnaționale de infrastructură.

Citește și: Ce cred europarlamentarii români despre războiul din Ucraina

În această configurație, Transilvania este perla coroanei, locul în care s-au născut mari poeți și oameni de stat maghiari, locul în care naționalismul și șovinismul ar putea fi eradicate, dacă n-ar fi încurajate, după cum spunea fostul lider UDMR, Marko Bela, retras în literatură de mai mulți ani: „Noi, maghiarii şi românii transilvăneni, cunoaştem lucruri pe care nici românii de dincolo de Carpaţi, nici ungurii din Ungaria nu le ştiu.

Acest specific transilvănean ar trebui să-l exploatăm şi ar trebui să ne dumirim, în sfârşit, că multiculturalismul ar elibera energii colosale în această regiune, dacă am fi capabili să-l considerăm un avantaj şi nu un neajuns.”

Continuare în Deutsche Welle.

Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related