Institutul Național al Patrimoniului (INP) identifică numai cinci clădiri monument istoric din București, aflate în proprietatea statului român, care ar avea nevoie urgentă de restaurare.
PressHUB a încercat să obțină o evidență a tuturor clădirilor cu statut de monument istoric aflate în posesia statului român, care au nevoie de consolidare și restaurare, însă INP susține că nu deține informații complete pe acest subiect.
„Stabilirea necesității de a interveni asupra unui monument istoric esre determinată în mod punctual în baza unei evaluări aprofundate sau a unei expertize tehnice. Informațiile INP privind starea de conservare este una orientativă, având la bază o inspecție vizuală a obiectivului din spațiul public și nu expertize tehnice sau studii aprofundate. (…)
În aceea ce privește regimul juridic de proprietate al imobilelor cu regim de monument istoric menționăm că INP nu deține informații exhaustive, lucru valabil și în ceea ce privește starea de conservare”, a explicat INP într-un comunicat transmis PressHUB.
Citește și: Judecători-șefi care își rotunjesc veniturile cu bani europeni, virați de CSM
O instituție prea mică pentru un oraș cu prea multe probleme
Întrebat care sunt cauzele pentru care nu există un program coerent la nivelul întregului București pentru a fi restaurate clădirile monument istoric, fostul director al INP, Ștefan Bâlici, a identificat mai multe probleme.
„INP este o instituție mică, cu buget și resurse umane puține, ineficiente. Programul de restaurare pe care îl conduce INP nu este suficient pentru a acoperi toate aceste clădiri monument istoric”, a explicat el.
În plus, el mai argumentează că au fost nenumărate semnale de alarmă referitoare la arhitectura Bucureștiului, dar decidenții politici nu au luat măsuri pentru rezolvarea acestor probleme.
„Ordinul Arhitecților din România a publicat un raport pentru București care se referă exact la starea dramatică a orașului istoric, atât din punct de vedere arhitectural, cât și urbanistic. A existat și un raport prezidențial pentru patrimoniu cultural cu un capitol special pentru București publicat în anul 2009.
Sunt mulți ani de când se vorbește despre patrimoniul Bucureștiului, să nu uităm că a fost introdus la categoria Centru istoric în pericol pe lista 2016 World’s Monuments Watch. Și cu toate astea nu am reușit să avem un program coerent pentru București”, a adăugat Ștefan Bâlici.
Citește și: Una dintre cele mai frumoase clădiri istorice din București, lăsată la mila cutremurelor
16 ar putea avea nevoie de restaurare
În evidențele INP, 115 de monumente istorice din București figurează în proprietatea statului.
„În privința stării lor de conservare, deținem informații privind 73 de monumente, astfel: 4 în stare foarte bună, 53 în stare bună și 16 în stare de conservare ce variază de la medie la foarte proastă și care, eventual, ar putea avea nevoie de intervenții restaurare”, transmite INP.
Dintre cele 16 monumente istorice care ar avea nevoie de restaurare, INP identifică numai cinci, cu mențiunea că lista nu e exhaustivă:
- Fosta Facultate de Medicină, azi Universitatea de Medicină și Farmacie, Bd Eroii Sanitari 8, sector 5.
- Fostul Palat al Poștelor, azi Muzeul Național al României, Calea Victoriei, 12.
- Azilul Elena Domnea, Șos. Panduri 90-92.
- Palatul Monopolurilor Statului, Calea Victoriei 152.
- Palatul Casei de Depuneri și Consemnațiuni, Calea Victoriei, 23.
126 de clădiri cu probleme în Centrul Vechi
În ceea ce privește Centrul Istoric al Bucureștiului, la întrebarea PressHUB câte dintre clădirile din acest perimetru ar avea nevoie de reabilitare, INP a răspuns că 126 clădiri figurează în evidențele instituției cu o stare de conservare ce variază de la medie la foarte proastă.
Singurul instrument legal prin care Primăria București ar putea acționa pentru a determina proprietarii acestor imobile să ia măsuri pentru prezervarea lor adecvată sunt sancțiunile contravenționale conformitate cu prevederile art. 36, lit.b, din Legea nr. 422/2001.
Întrebată câte amenzi a aplicat proprietarilor care nu își întrețin într-un mod corespunzător clădiri monument istoric, în ultimii doi ani, Primăria Municipiului București a răspuns următoarele:
„În perioada 2020 – 2022 (30.06.2022) Primăria Municipiului București prin Direcția Control din cadrul Direcției Generală de Poliție Locală a Municipiului București a demarat o serie de acțiuni având ca obiect identificarea imobilelor clasate ca monumente istorice aflate într-o stare avansată de degradare pentru care nu s-au efectuat lucrări de conservare, restaurare, reparații curente și de întreținere și aplicarea măsurilor legale conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice pe raza Municipiului București.
Urmare acestor acțiuni au fost aplicate 282 de sancțiuni contravenționale în conformitate cu prevederile art. 36, lit.b, din Legea nr. 422/2001 – republicată, privind protejarea monumentelor istorice în cuantum de 601.000 lei”, a transmis Primăria București.
De precizat că în această statistică, proprietarii sancționați de către Primărie pot fi fie persoane private, fie instituții ale statului român care adminstrează astfel de clădiri.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
