Judecători-șefi care își rotunjesc veniturile cu bani europeni, virați de CSM

Data:

Cei mai câștigați magistrați în urma unor proiecte derulate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pe bani europeni par a fi câțiva președinți de Curți de Apel din țară și președinți de secții. Ei au fost răsplătiți de Consiliu cu importante sume de bani, judecătorii șefi de instanțe fiind invitați să participe și să țină cursuri ca experți în diverse proiecte. Cu toții au promovat în actualul mandat al CSM.

Astfel, președintele Curții de Apel Alba Iulia, Liviu Gheorghe Odagiu, ales membru în viitorul CSM, a primit anul trecut de la Consiliu suma de 51.795 de lei în baza unui „contract civil”. Alți 14.670 de lei au fost încasați de Odagiu din aceeași sursă pentru „contract concurs funcții conducere”.

Salariul președintelui CA Alba Iulia a fost anul trecut de 324.000 de lei. Informați apare în ultima declarație de avere din iunie 2022, publicată pe portalul integritate.eu, nu și pe site-ul CSM.

Luminiá Criștiu Ninu, președintele Curții de Apel București, a încasat anul trecut de la CSM „onorarii proiect POCA” în valoare de 46.990 de lei și indemnizații „comisii de concurs” în valoare de 33.000 de lei.

Veniturile lui Criștiu pe anul trecut se ridică la 336.000 de lei, salariu și drepturi salariale restante.

Citește și: Noile legi ale justiției scot sistemul judiciar în afara UE. Raport EFOR

Fiica lui Glugă, plătită de CSM

Adrian Glugă, președintele Curții de Apel Craiova, nu a primit bani de la CSM, în schimb a încasat fiica sa, Adriana Mihaela, care este expert jurist la Consiliul Superior al Magistraturii, mai exact „expert asistent judecător program pilot”, post pentru care a primit anul trecut 73.271 de lei.

Mihaela Diana Micu Cheptene, președinta Curții de Apel Iași, a primit anul trecut de la CSM 60.995 de lei în calitate de expert în proiectul SIPOCA 751, proiect european care se ocupă de optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar.

Valoarea totală a contractului semnat de judecătoarea Cheptene cu CSM este de 368.280 de lei și are o valabilitate de 1 an și zece luni. Informația apare în ultima declarație de interese completată de președinta CA Iași.

Tot anul trecut, Cheptene a încasat 351.000 de lei, salariu și drepturi salariale restante câștigate în instanță.

Declarație de interese Mihaela Diana Cheptene, președinta Curții de Apel Iași

Expert selectat în proiecte europene este și Laura Simona Băican, președinta Curții de Apel Oradea. Ea a semnat un contract cu CSM în ianuarie 2020, valoarea totală a contractului fiind de 368.000 de lei. Anul trecut, Băican a încasat de la Consiliu 12.000 de lei din acest contract valabil până în octombrie 2022. Salariul președintei CA Oradea a fost în 2021 de 272.000 de lei.

Cristinel Grosu, președintele Curții de Apel Suceava, a încasat anul trecut de la CSM aproape 52.000 de lei, în calitate de „expert” și 14.800 de lei pentru participarea la „comisii de examinare”.

Veniturile lui Grosu pe anul trecut însumează alți 277.000 de lei, fiind reprezentate de salariu și restanțe salariale câștigate în instanță.

Citește și: Cum a apărut amendamentul toxic al avertizorului anonim obligat să se identifice

Venituri de 746.000 de lei/an din salarii și procese  

Andreea Ciucă, președintele Curții de Apel Târgu Mureș și președinte interimar al Asociației Magistraților din România (AMR) a primit anul trecut de la CSM 62.154 de lei „onorariu expert în cadrul proiectului Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar. Componența de instanțe judecătorești”.

Valoarea totală a contractului semnat de Ciucă cu CSM este de 368.280 de lei, contract care este valabil până pe 2 octombrie 2022.

Alte venituri ale Andreei Ciucă pe anul trecut: 746.616 de lei, reprezentând „drepturi salariale, inclusiv drepturi salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești”. În total, 808.000 de lei pe an, adică o medie de 13.700 de euro pe lună.  

Pe lângă șefii de instanțe, alți judecători norocoși s-au bucurat de suplimentarea veniturilor de la CSM în ultimul an. Este vorba de Dorina Zeca, președintă de Secție la Curtea de Apel București. Anul trecut, potrivit declarației de avere, a încasat 16.000 de lei pentru „activitate didactică”, bani care s-au adăugat la salariul de 237.000 de lei și 136.000 de lei drepturi salariale restante.

Citește și: VIDEO George Simion, huiduit de elevii Liceului „Gh. Lazăr” din București, la deschiderea noului an școlar

Și-a consiliat viitorul angajator

Daniel Grădinaru, președinte de secție la Înalta Curte și proaspăt ales reprezentant al magistraților în CSM a primit de la instituția din urmă, anul trecut, 65.000 de lei pentru „activitate juridică”. El a avut anul trecut un salariu de 297.000 de lei, la care s-au adăugat 28.000 de lei de la Curtea de Apel București. Tot Grădinaru și-a construit o casă de 597 metri pătrați în Chiajna.

CSM are în derulare șase proiecte finanțate din fonduri europene în cadrul SIPOCA. Valoarea totală a acestora este de 182 milioane de lei. Ce ar trebui să se facă cu acești bani?

„Îmbunătățirea sistemelor de recrutare a judecătorilor și procurorilor și de asistență și evaluare psihologică a acestora”, „optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar”, „dezvoltarea capacității instituționale și decizionale la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii”, „elaborarea mecansimelor (metodologii şi instrumente) de avertizare timpurie a situaţiilor de cauze repetitive”, „optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar”.

Potrivit legii 303/2004, „funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii”.

Prin 2008, Plenul CSM a venit cu o interpretare originală a acestui articol și a stabilit că „este posibilă participarea în calitate de experți în cadrul programelor cu finanțare externă pentru justiție a judecătorilor, procurorilor, grefierilor și a personalului de specialitate juridică asimilat magistraților”.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Virgil Burlă
Virgil Burlă
Virgil Burlă este jurnalist din 2000. A început la Iași, apoi a continuat la București, unde s-a specializat ca reporter pe domeniul justiției.Mai colaborează cu Europa Liberă România.

5 COMENTARII

  1. Si doamna Gratiela Milu a fost expert intr-un proiect TAEJ. Si dansa a incasat o retributie de la CSM, din bani europeni, pentru munca prestata.
    Nu va uitati si in declaratia dansei sa ne spuneti ce suma a incasat?

  2. Insist. Si Mihai Ghica a fost expert TAEJ.
    Si el a fost platit de CSM din fonduri europene.
    As fi interesat si de domnia sa ce sume a incasat.
    Multumesc frumos.

    • Expert 2 Declaratia Alinei Bica data la ICCJ:
      “In primavara anului 2013, ministrul Justitiei a inaintat catre CSM propunerea pentru desemnarea mea in calitate de procuror sef al DIICOT. Pana la sustinerea interviului si numirea mea in functie am avut mai multe discutii informale cu angajati ai SRI-ului care mi-au sugerat sa nu accept aceasta propunere intrucat atitudinea mea precum si existenta mea ca secretar de stat nu sunt corespunzatoare functiei de procuror sef al unei structuri specializate de parchet si mi-au solicitat ca persoana care fusese propusa pentru functia de adjunct, respectiv doamna Hosu, sa fie propusa pentru a conduce DIICOT-ul urmand sa-l aiba ca adjunct pe fostul procuror sef Codrut Olaru, iar eu sa accept functia de procuror adjunct al procurorului general al Romaniei cu care fusese propus Codrut Olaru.

      Precizez ca procurorul despre care stiau cei din SRI ca urmeaza sa fie propus de ministerul Justitiei pentru functia de sef al DIICOT-ului, am inteles ca isi inchiriase deja locuinta in Bucuresti. Acesta era de la nivelul Serviciului Teritorial Craiova al DIICOT, respectiv dl procuror Adrian Gluga”

  3. Au luat banii presedintii instantelor si nici macar nu le au tinut un curs de pregatire asistentilor,ba mai mult unii s-au purtat si urat cu ei si le-au dat diverse activitati care tineau de interesele personale ale dumnealor,cum ar fi activitati legate de cariera universitara a unor presedinti de instanta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Die Welt: Spaţiul Schengen are cu totul alte probleme decât România şi Bulgaria

Nu doar Croaţia, ci şi Bulgaria şi România voiau...

Europarlamentar după eșecul Schengen: „Zero barat – plecați acasă!”

Europarlamentarul Vlad Gheorghe îi face responsabili de eșecul intrării...