vineri, iunie 18, 2021
AcasăProiecte editorialeBani EuropeniSTUDIU DE CAZ. De ce nu sunt interesate firmele să participe la...

STUDIU DE CAZ. De ce nu sunt interesate firmele să participe la licitații pentru contracte de zeci de milioane, fonduri europene

Firmele românești nu se mai înghesuie să depună oferte pentru câștigarea proiectelor cu fonduri europene. O arată foarte clar licitațiile anulate din sistemul de achiziții publice, care s-au înmulțit în ultima perioadă, în special în sfera proiectelor de restaurare a monumentelor istorice.

După ce au reușit să croiască proiecte și să semneze contracte de finanțare cu Comisia Europeană, tot mai multe autorități publice întâmpină dificultăți la implementarea acestora. Efectele pot fi radicale în multe cazuri și pot ajunge până la pierderea întregii finanțări.

Doar la Constanța, în ultimele săptămâni au fost anulate două astfel de licitații care vizau lucrările de restaurare la două monumente istorice de categoria A, proiecte cofinanțate prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în valoare de 16 milioane lei. 

Pentru a înțelege cauzele, am stat de vorbă cu Valeria Tudora, expert în achiziții publice, Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului, și Magdalena Tiță, șefa Direcției Județene pentru Cultură Constanța.

Aceștia au explicat pentru PressHub și Info Sud-Est unde greșesc autoritățile române pe parcursul implementării unui proiect european, care este situația reală a actorilor din piață implicați în acest proces și ce se poate face pentru ca proiectele deja contractate să poată fi duse la bun sfârșit.

Expert în achiziții publice: „E o situație îngrijorătoare. Au dispărut multe firme de pe piață și nu mai există personal calificat

În primul rând, Valeria Tudora crede că situația anulării licitațiilor de la Constanța nu este diferită față de ceea ce se întâmplă în întreaga țară. Și la nivel național, din ce în ce mai multe licitații sunt anulate din lipsă de ofertanți. Concluzia: multe firme de construcții au intrat în insolvență sau faliment, iar personalul calificat sau necalificat este din ce în ce mai greu de găsit.

„În primul rând, vreau să fac câteva observații cu caracter general legat de anularea procedurilor de achiziție din cauza lipsei de participanți. În clipa de față, există o situație îngrijorătoare în piață. Sunt foarte multe proceduri care se anulează din lipsă de participanți, și asta se întâmplă chiar și în proiectele cu cofinanțare europeană, în care asigurarea finanțării este sigură.
Unul dintre motive ar fi dispariția multor firme de pe piață (insolvențe, faliment) și lipsa de personal, atât calificat cât și necalificat. Toți angajatorii se plâng de lipsa de personal. Cel puțin în construcții este îngrijorător. Îmi povestea un constructor că nu mai participă la licitații pentru că le câștigă, dar nu are personal cu care să execute lucrările.”

Valeria Tudora, expert în achiziții publice
Valeria Tudora

O altă problemă ar fi perioada foarte lungă de timp care trece de la momentul întocmirii studiului de fezabilitate și până la organizarea efectivă a licitației pentru contractarea lucrărilor. În acest interval, care uneori durează și trei ani de zile, datele economice din piață se schimbă, cursul euro se ajustează, iar calculul preliminar nu se mai susține la momentul achiziției.

„O altă problemă este timpul îndelungat care se scurge de la întocmirea studiului de fezabilitate și până la momentul în care se achiziționează lucrările / serviciile / bunurile. Acest lucru are implicații asupra valorilor estimate pentru realizarea investiției. Un exemplu: când a fost făcut SF-ul pentru proiectul de restaurare a Edificiului Roman cu Mozaic de la Constanța, cursul euro era 4,43 lei. Astăzi, cursul euro este 4,76 lei. Ne dăm seama foarte ușor că toate estimările lucrărilor, serviciilor și bunurilor necesare acestei investiții au fost practic aruncate în aer doar din diferența de curs valutar. Spun asta pentru că, așa cum știm, contractele de finanțare din fonduri UE se semnează în lei, și nu în euro.”

La aceste schimbări se adaugă și efectele Ordonanței 114/2018, prin care au fost crescute salariile muncitorilor din construcții și s-au mărit prețurile materialelor de construcție. Toate aceste costuri suplimentare trebuie să fie suportate, însă ele nu se găsesc în contractul semnat între beneficiar și finanțator – Comisia Europeană.

„Celebra ordonanță 114/2018 are efecte și în sistemul de achiziții publice. Creșterea valorii salariului minim pe economie a dus la creșterea valorii manoperei, dar și a prețului materialelor de construcție. Acest lucru a făcut ca beneficiarii unor contracte încheiate cu Autorități Publice să solicite actualizarea prețului contractelor.”

Iar dacă aceste probleme din piață pun serioase dificultăți realizării în bune condiții a proiectelor cu cofinanțare europeană, zona restaurării monumentelor istorice suferă și mai mult. În cazul acestora, firmele care lucrează în proiectare și execuție de lucrări trebuie să fie neapărat avizate de Ministerul Culturii și să folosească specialiști și experți avizați de același minister. Din păcate, în România există prea puțini astfel de specialiști pentru a putea face față cererii de pe piață. Spre exemplu, în privința restaurării elementelor din piatră avem doar un expert și 20 de specialiști, dintre care doar 11 pentru proiectare.

„În situația lucrărilor de restaurare a monumentelor istorice, mai ales cele de categoria A, problema este și mai delicată. În acest caz, constructorul și proiectantul trebuie să fie autorizați de Ministerul Culturii. Din informațiile mele sunt foarte puțini astfel de specialiști autorizați în România iar autorizările se obțin foarte, foarte greu, organizându-se foarte rar concursuri.”

Directorul Institutului Național al Patrimoniului: „Deocamdată, atestarea specialiștilor și experților este complet blocată

Am dezbătut situația experților și specialiștilor avizați de Ministerul Culturii cu Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului, instituție care are atribuții directe în protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural al României.

Ștefan Bâlici spune că lipsa specialiștilor avizați este o problemă reală și că rezolvarea poate veni doar dacă se va crea o convergență între sistemele de educație – care să pregătească specialiști, societatea civilă – care să încurajeze tinerii spre domeniul protejării patrimoniului cultural, și Ministerul Culturii – care să găsească instrumentele potrivite pentru o procedură de avizare mult mai coerentă.

„Există cu siguranță un deficit de personal specializat, în toate verigile lanțului de realizare a lucrărilor de protecție, restaurare și punere în valoare, de la autoritățile locale și instituțiile publice din sistemul de protecție a patrimoniului cultural, la proiectanți și executanți de lucrări. Cazul de la Constanța, în care procedurile de achiziție publică pentru proiectare și execuție nu au avut participanți, nu este izolat.
Este evident că sunt necesare eforturi pentru formarea de specialiști, ceea ce înseamnă înființarea de programe de studii universitare și postuniversitare, pentru proiectanți și manageri, dar și programe la nivel preuniversitar, pentru formare de meșteri specializați în executarea lucrărilor de restaurare. Sunt de asemenea necesare eforturi pentru încurajarea tinerilor să se îndrepte spre domeniul protejării patrimoniului cultural. Iar când discutăm despre instituțiile publice – de unde pornesc temele de proiectare și caietele de sarcini ale procedurilor de achiziție publică – este necesară înființarea de posturi de specialitate, cu o salarizare atractivă, pentru că în lipsa specialiștilor care să poată estima corect necesitățile intervenției asupra monumentelor istorice, în ceea ce privește timpul, resursele umane și materiale și cerințele tehnice, riscurile unor proceduri eșuate sunt mari.”

Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului

Doar că momentan atestarea specialiștilor și experților la nivelul Ministerului Culturii este blocată – ne spune chiar șeful INP. Iar birocrația din jurul fenomenului ține de la jumătatea anului 2018 și nu se știe exact până când.

Ștefan Bâlici

„Deocamdată atestarea specialiștilor și experților este complet blocată, ca urmare a nepunerii în aplicare a prevederilor legii, prin care activitatea de avizare urma să fie transferată de la o instituție din subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale, la alta (de la INCFC la INP). Proiectul de hotărâre prin care se va realiza acest transfer se află acum pe circuitul de avizare interministerial, pentru a fi adoptat de guvern. Dacă se înlătură acest blocaj, activitatea de atestare poate funcționa normal, iar procedura nu este greoaie, ci impune îndeplinirea unor condiții de pregătire și experiență, ceea ce este normal și necesar. Altfel nu se poate vorbi despre asigurarea unui nivel de calitate corespunzător în activitatea de protejare a monumentelor istorice.
Pentru reluarea atestării, care este blocată de la jumătatea anului 2018, va fi pusă în discuție și procedura de atestare, astfel încât să poată fi eliminate restricțiile nejustificate și mai ales pentru a face domeniul protejării monumentelor istorice atractiv pentru tineri.”

Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului

O soluție identificată de Ștefan Bâlici este și crearea unei platforme speciale în care să se regăsească proiectele de restaurare a monumentelor istorice din România, ușor accesibilă nu numai pentru firmele românești, ci și pentru societăți specializate din afara țării:

„În general în privința procedurilor de achiziție publică în domeniul restaurării cred că trebuie făcută mult mai multă publicitate, pentru că specialiștii de care avem nevoie nu monitorizează neapărat platforma de achiziții publice SICAP. În alte țări există și site-uri specializate pentru informare în acest domeniu (ex.: europaconcorsi, în Italia). Cred că importanța majoră a celor două monumente din Constanța le face atractive, iar dacă se face publicitate când se lansează procedurile de achiziție, vor exista participanți.
Dată fiind importanța și valoarea monumentelor istorice despre care vorbim, sunt convins că restaurarea lor este de interes și pentru firme din afara țării, cu condiția ca și valoarea estimată a lucrărilor să fie acoperitoare în raport cu lucrările necesare.”

Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului

Magdalena Tiță, șefa Direcției Județene pentru Cultură Constanța: „Problemele apar pentru că licitația se face la pachet. În Dobrogea nu avem nici un specialist acreditat”

Tot despre specialiștii în domeniu, fără de care proiectele de restaurare nu pot fi făcute, am discutat și cu Magdalena Tiță, directorul Direcției Județene pentru cultură Constanța. Aceasta ne-a declarat că în Dobrogea nu există nici un specialist sau expert acreditat de Ministerul Culturii. O altă problemă identificată de reprezentantul Ministerului Culturii la Constanța este tipul de procedură aleasă pentru astfel de lucrări – licitație comună și pentru proiectare, și pentru executare lucrări:

Magdalena Tiță

„Este adevărat că numărul specialiștilor și al experților este foarte redus la nivelul țării, ca să nu mai spunem că în Dobrogea nu avem deloc. Despre această problemă nu am date exacte, însă se pare că ar fi cam așa: acreditarea specialiștilor se face mai greu și din cauza faptului că acea comisie care dă aceste acreditări funcționează cu întreruperi. Uneori funcționează în subordinea Ministerului Culturii, într-un departament, alteori a fost preluat de INP. Momentan nu funcționează.
În ceea ce privește cele două cazuri de la Constanța (anularea licitațiilor pentru restaurarea Mormântului Hypogeu și a Edificiului Roman cu Mozaic – n.red.), problemele apar, după părerea mea, din cauză că suma pentru proiectare și execuție este foarte mică, dar și din cauză că licitația se face la pachet. Ca soluție, identific scoaterea la licitație prima dată a părții de proiectare în faza PT și în a doua fază scoaterea la licitație a execuției.”

Magdalena Tiță, directorul Direcției Județene pentru Cultură Constanța

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Cristian Andrei Leontehttp://info-sud-est.ro
A absolvit Relații Internaționale și Studii Europene, în cadrul Facultății de Istorie și Științe Politice (Universitatea ”Ovidius”, Constanța), este jurnalist și co-fondator al ziarului Info Sud-Est (2012) și nominalizat la Tânărul Jurnalist al Anului la ediția din anul 2015. A coordonat campanii de presă care au avut ca temă protejarea patrimoniului cultural și istoric.
RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

TRENDING