TEN-E: Consiliul European a adoptat noile norme privind infrastructura energetică transfrontalieră

Data:

Consiliul European a adoptat pe 16 mai 2022 un regulament revizuit privind rețelele transeuropene de energie (TEN-E) după ce, la 5 aprilie 2022, Parlamentul European și-a adoptat poziția în primă lectură cu privire la regulament.

Noile norme au scopul de a moderniza, decarboniza și interconecta infrastructurile energetice transfrontaliere ale statelor membre pentru a ajuta UE să își atingă obiectivele de realizare a neutralității climatice până în 2050. Regulamentul revizuit urmărește totodată să continue să garanteze integrarea pieței, competitivitatea și siguranța aprovizionării.

Adoptarea noului Regulament urmează unui acord provizoriu cu Parlamentul European, obținut în decembrie 2021, și reprezintă etapa finală a procedurii de adoptare și reglementare.

Printre altele, noile norme nu vor mai acorda sprijin proiectelor noi care implică gaze naturale și petrol și vor introduce criterii obligatorii de durabilitate pentru toate proiectele. Ele vor simplifica și vor accelera procedurile de aprobare și de autorizare.

Normele revizuite subliniază rolul energiei din surse regenerabile în ceea ce privește toate activele, inclusiv rețelele inteligente de gaze. Ele vor crea posibilitatea unei cooperări neobligatorii în domeniul planificării rețelelor offshore.

Context și etapele următoare

Comisia Europeană și-a prezentat propunerea privind TEN-E revizuită la 15 decembrie 2020. Revizuirea Regulamentului privind TEN-E identifică 11 coridoare prioritare și 3 domenii tematice prioritare care trebuie dezvoltate și interconectate.

Acesta actualizează categoriile de infrastructură eligibile pentru acordarea sprijinului, punând accent pe decarbonizare, și acordă o atenție sporită rețelelor offshore de energie electrică, infrastructurii de hidrogen și rețelelor inteligente.

Acest lucru se va realiza preponderent prin proiecte de interes comun care sunt eligibile pentru finanțare prin Mecanismul pentru interconectarea Europei pentru perioada 2021-2027.

Lista proiectelor de interes comun este adoptată de Comisie sub forma unui regulament delegat bazat pe o evaluare efectuată de așa-numitele grupuri regionale. Proiectele de interes comun beneficiază de o serie de avantaje, dar nu există nicio garanție de finanțare din partea UE pentru proiectele de pe lista proiectelor de interes comun.

Consiliul a ajuns la o abordare generală cu privire la TEN-E la 11 iunie 2021. Președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord politic provizoriu în negocierile din cadrul dialogului trilateral, la 15 decembrie 2021. La 5 aprilie 2022, Parlamentul European și-a adoptat poziția în primă lectură cu privire la regulament. Noul regulament va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare.

Ce înseamnă acest lucru pentru România?

Pe fond, România poate rămâne fără finanțare europeană pentru majoritatea proiectelor de infrastructură energetică pe gaze naturale, în condițiile în care țara noastră înregistrează întârzieri majore pe toate componentele care vizau dezvoltarea acestor infrastructuri, respectiv rețele de interconectare (vezi BRUA) sau depozite de înmagazinare (mai multe proiecte ale DEPOGAZ Ploiești, amânate ani de zile), singurul proiect aflat în dezvoltare acum este cel de la Bilciurești.

În prezent, DEPOGAZ Ploiești are în diferite faze mai multe proiecte de extindere a capacității de înmagazinare a gazelor naturale sau de depozite noi cuprinse în lista Proiectelor de interes comun. Finanțarea acestor proiecte cu fonduri europene nerambursabile devine improbabilă din timp ce UE nu mai acordă sprijin unor astfel de investiții.

Proiecte de interes comun la care România este parte și care sunt cuprinse în lista UE:

6.20 Grupul Creșterea capacității de stocare în Europa de sud-est, care include unul sau mai multe dintre următoarele
PIC: 6.20.2 Extinderea DSG de la Chiren (BG)
6.20.3 Instalația DSG de la Kavala sud și stația de contorizare și ajustare (EL) și unul dintre următoarele PIC:
6.20.4 Unitatea de stocare Depomureș, România
6.20.7 Unitatea de stocare subterană de gaze Bilciurești
6.24 Creșterea capacității între România și Ungaria (cunoscută în prezent drept ROHU/BRUA) pentru a permite capacitatea bidirecțională de 4,4 bcm/a, inclusiv resurse noi din Marea Neagră:
6.24.4 ROHU/BRUA –faza 2, inclusiv:
– extinderea capacității de transport din România de la Recaș la Horia către Ungaria până la 4,4 bcm/a și extinderea stațiilor compresoare de la Podișor, Bibești și Jupa
– conducta malul Mării Negre-Podișor (RO) pentru preluarea gazului din Marea Neagră
– fluxul invers România – Ungaria: Secțiunea maghiară faza 2, stația compresoare de la Csanádpalota (HU)

Infrastructura energetică. Stadiul proiectelor ROMGAZ/DEPOGAZ și perspective de finalizare

  • Depozitul Bălăceanca – „Modernizarea infrastructurii sistemului de înmagazinare gaze naturale — Bălăceanca” – data de începere proiect (FID) : 2023, data prognozată de finalizare proiectului: 2029, Valoarea estimată a proiectului (CAPEX): 36.240.435 EUR.
  • Depozitul Bilciurești – PCI 6.20.7 „Creșterea capacității de extracție zilnică în cadrul Depozitului Bilciurești – Modernizarea infrastructurii sistemului de înmagazinare gaze naturale” – data de finalizare a studiului de fezabilitate (actualizare) : 05.05 2017; (actualizat 26.08.2020), data de începere proiect (FID) : 2017- proiectul este dezvoltat etapizat; data prognozată de finalizare a proiectului: 2025, Valoarea estimată a proiectului (CAPEX) : 122.967.175 EUR.
  • Depozitul Sărmășel – PCI 6.20.6 „Sărmășel underground gas storage in Romania” – „Creșterea capacității de înmagazinare subterană a gazelor a Depozitului Sărmășel de Ia 900 mil. mc/ciclu Ia 1550 mil. mc/ciclu” – data de finalizare a studiului de fezabilitate: 15.05.2020; Studiu de piață: Ol .03.2019 — 31.12.2019 (inclus în studiul de fezabilitate); data prognozată de începere proiect (FID) : 01.06.2023; data prognozată de finalizare a proiectului: 01.10.2026, Valoarea estimată a proiectului (CAPEX) inclusiv perna de gaze : 163.110.985 EUR.
  • Depozit nou Fălticeni – „Depozit nou de stocare subterană a gazelor naturale Fălticeni’ – data de finalizare a studiului de fezabilitate: 19.03.2024; data de începere proiect (FID) : 23.11.2024; data prognozată de finalizare proiectului: 2030, Valoarea estimată a proiectului (CAPEX) : 80.000.000 EUR.

Proiectele de interes comun sunt selectate de UE pentru a avea prioritate în abordare și evaluare, acest lucru nu înseamnă însă că vor primi și finanțare în mod prioritar. Pentru proiectele selectate în PIC, România estimează accesarea de fonduri europene însă acest lucru nu mai reprezintă o garanție având în vedere noul Regulament.

Mai mult, în patru ani de la adoptarea Regulamentului proiectele aflate în lucru trebuie finalizate, ceea ce pune presiune pe România să finalizeze ceea ce a început, cu riscul obligației de returnare a fondurilor accesate.

Practic România trebuie să identifice alte surse de finanțare și, oricum, ca strategie este cu mulți pași în urmă față de obiectivele UE. Pe scurt, România are resursele de gaze naturale din Marea Neagră neexploatate, are depozitele de gaze nepregătite pentru resursele preconizate a fi extrase din off-shore, nu are încă legislația necesară (chiar zilele acestea s-a adoptat noua variantă pentru legea off-shore în Parlamentul României), dar nici rețelele de transport gaze naturale nu sunt suficiente.

În același timp, Uniunea Europeană se orientează spre gazele obținute din resurse regenerabile cum sunt hidrogenul, biometanul și biogazul, respectiv abandonează sau cel puțin nu mai acordă sprijin pentru gazele naturale, întrucât sunt considerate principalele surse de producere de CO2, adică poluare. Ambițiile UE din pachetul „Fit for 55” fac aceste resurse să nu mai fie compatibile cu ce și-au propus statele membre.  

Strategia României de a deveni un hub de gaze naturale pentru Europa este în acest moment anacronică, pentru că UE și-a propus să reducă dependența de gazele naturale tocmai pentru a evita dependența de un unic furnizor care este Federația Rusă.

Uniunea consideră această dependență de Rusia ca o vulnerabilitate la adresa securității sale energetice fapt pentru care toate demersurile sale merg în direcția reducerii consumului de gaze naturale, cele două mari strategii fiind convergente. Pachetul „Fit for 55” va conduce la reducerea drastică a consumului de gaze naturale și acest lucru va avea ca prim efect direct reducerea dependenței de gazul rusesc.

Așadar, în timp ce Uniunea Europeană se pregătește pentru tranziția de la gaze naturale la gaze din surse regenerabile (cum sunt hidrogenul, biogazul și biometanul), România se pregătește să își exploateze gazele naturale din Marea Neagră.

Ion Lucian Petras
Ion Lucian Petras
Ion Lucian Petraș este editor al publicației bistrițene Săptămâna online. Ofițer în rezervă, analist de intelligence și jurnalist. Are o experiență bogată în analiza de intelligence, este expert în domeniul securității naționale și vrea să contribuie la dezvoltarea spiritului civic prin lansarea acestui săptămânal și alte proiecte civice interesante.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul: