marți, 30 noiembrie 2021
AcasăProiecte editorialeBani EuropeniTimișoara, Capitală Culturală Europeană 2021, un proiect înconjurat de critici. Ținte: calitatea...

Timișoara, Capitală Culturală Europeană 2021, un proiect înconjurat de critici. Ținte: calitatea programelor și eficiența cheltuirii banilor publici

În 2021, Timișoara va fi în centrul atenției Europei, în calitate de Capitală Culturală a continentului, sub deviza „Luminează orașul prin tine”. Sibiul a trecut cu bine acest examen în 2007, profitând până în ziua de astăzi de o infrastructură optimizată și de bunul renume câștigat prin oamenii de cultură și proiectele organizate atunci. Timișoara are un răgaz de patru ani pentru a se pregăti, spre deosebire de Sibiu. Din septembrie 2016, când s-a anunțat câștigătorul, o parte din entuziasmul inițial s-a risipit însă, pentru că timișorenii nu ar primi ce așteptau: un program cultural consistent, interesant, valoros și, mai ales, o infrastructură culturală foarte necesară. De exemplu, pentru moment, niciunul dintre proiectele promise de municipalitate nu se află în construcție – un centru multifuncțional dedicat evenimentelor mari și circa 38 de proiecte mai mici de conversie a unor spații în beneficiu cultural.

Informația pe scurt:

  • Finanțarea proiectului „Capitală Culturală Europeană” se face pe baza Hotărârii de Consiliu Local, care l-a declarat „program cultural prioritar”.
  • În 2018, Asociația TM2021, care gestionează proiectul, a cheltuit 1 milion de euro, cu toate că municipalitatea a vărsat doar jumătate din suma votată.
  • Capitala Culturală Timișoreană este acuzată că suferă de un management mediocru, de lipsa vizibilității și de comunicare deficitară cu publicul.
  • Infrastructura culturală promisă de municipalitate întârzie.

În ceea ce privește programele culturale, multe au rămas în zona culturii minore. Liderii Asociației TM2021, care gestionează proiectul, dau vina pe dosarul de candidatură (“bid book”) și se plâng că asociația nu primește destui bani. Regulamentul Capitalelor Europene indică finanțare de la Bruxelles exclusiv în anul 2021, când Timișoara va primi un premiu de 1,5 milioane euro, fonduri europene.

Cât ne costă Capitala Europeană

În primăvara anului 2018, peste 80 de oameni de cultură din Timișoara au semnat memorii către principalii finanțatori – municipalitate, Consiliu Județean, Ministerul Culturii – și le-au trimis și mai departe, la Bruxelles, pentru a atrage atenția asupra lipsei de transparență și a managementului defectuos al proiectului. 

Primarul Timișoarei, Nicolae Robu, a permis abia recent accesul la deconturile făcute de Asociația TM2021, ONG-ul împuternicit să implementeze și să administreze programul. Conducerea asociației a început un război surd cu criticii, reuniți în „Grupul de reflexie și inițiativă culturală”, intelectuali numiți în diverse ocazii publice „ticăloși”, „coriști”, „puciști” sau „corul bocitoarelor”.

Primăria, care alocă 80-90% din fondurile necesare proiectului, a adoptat o formulă de finanțare specială prin Hotărârea 121/2018 a Consiliului Local, declarând „program cultural prioritar” programul înscris în “bid book”, ceea ce înseamnă că varsă prioritar banii în contul Asociației TM2021. Votul s-a dat pe suma de 7 milioane de lei pentru 2018, din care s-a alocat jumătate, plus cotizația de 1 milion de lei. Anul trecut, Asociația TM2021 a mai primit 550.000 lei de la Consiliul Județean Timiș, 255.000 de lei de la Ministerul Culturii din programul „Centenar” și sume mai mici din cotizațiile membrilor și sponsorizări. Însumat în 2018, s-a cheltuit suma de peste 1 milion de euro numai pentru un an de program cultural, etapa de start-up.

La fiecare declarație publică, directorul executiv al asociației, Simona Neumann, reclamă lipsa fondurilor necesare, ceea ce ar duce la absența unor programe culturale importante.

Iată însă câți bani publici s-au încasat în 2017, perioadă pentru care avem deja un tablou complet. Asociația TM2021 a încasat în 2017 în total peste 3 milioane de lei, cea mai mare parte din surse publice:

  • 2.150.000 de la primărie; 
  • 200.000 lei de la CJT;
  • 60.000 de lei de la MCIN;
  • 120.000 de lei din cotizații;
  • 290.000 de lei sponsorizări; 
  • 85.000 lei din vânzarea biletelor la un spectacol de circ.

Ar însemna circa 625.000 de euro, cărora li se adaugă 153.000 de euro reportați din anul precedent. Rotunjit, aproape 800.000 de euro încasați și cheltuiți în 2017. 

Asociația TM2021 se plătește pe sine

Așadar, 800.000 de euro la dispoziția Asociației TM2021 în 2017 pentru câteva activități culturale fără ecou: diverse întâlniri și laboratoare prin cafenele, vizite de studiu și un spectacol de circ adus din Suedia – patria de adopție a contestatului director artistic al asociației, retrogradat la „consultant artistic” după ce s-a descoperit că recrutarea s-a făcut ocolind regulile europene. 

Consultarea documentației depuse la Casa de Cultură pentru fondurile primite de la primărie relevă cel puțin două aspecte privind oportunitatea cheltuielilor: 

  • Asociația TM2021 a fost generoasă cu personalul, dovadă fiind remunerația pentru unii angajați;
  • Sume semnificative au fost cheltuite pentru comunicare și dezvoltarea audienței.

Directorul artistic Chris Torch, rezident suedez, a fost plătit în 2017 cu 8.000 euro pe lună pe baza unor rapoarte narative sumare, onorariu la care asociația a mai plătit 10% taxe către statul român. Ulterior, suma s-a diminuat la 5.500 euro/lună, după ce acesta a fost retrogradat de la funcția de director artistic al asociației la cea de consultant artistic. Cei 14 oameni din echipa executivă a asociației au fost plătiți cu sume cuprinse între 6.000 și 13.000 de lei lunar, în general pe PFA.

Veniturile directorului executiv nu apar în deconturile primăriei. Întrebările presei se lovesc de obicei de avocații asociației. O analiză pe întreaga sumă cheltuită în 2017 arată că aproape jumătate s-a dus pe cheltuieli cu personalul, cheltuieli administrative, servicii juridice. Au mai rămas pentru realizarea programului cultural 39%, iar restul pentru comunicare, marketing, deplasări, transport etc. Pentru un program fără rezonanță locală s-au cheltuit 250.000 euro.

Cum funcționează finanțarea proiectelor culturale în Timișoara

Finanțările pentru evenimente culturale sunt dificil de obținut. În lipsa fondurilor de la Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) și a câtorva programe editoriale, evenimentele culturale s-ar baza aproape exclusiv pe fondurile locale, adesea marcate de o selecție arbitrară (dominată de festivaluri folclorice, concerte fără valoare și acțiuni alese pe criterii de clientelism politic). La Timișoara, privilegierea Asociației TM2021 tinde să priveze sectorul independent de finanțare, fiindcă fondurile sunt limitate – inclusiv ca urmare a tăierii fondurilor locale prin bugetele aprobate de guvernul PSD-ALDE. Așa că organizațiile care nu se bucură de simpatia TM2021 se descurcă cum pot, așteptând și câte șase-șapte luni să primească banii de la primărie pe proiectele aplicate separat prin Casa de Cultură. Totuși, cu bani infinit mai puțini, ONG-uri cu bună experiență în managementul cultural derulează proiecte extrem de apreciate.

Un exemplu este proiectul „MAD(E) in Romania”, derulat de Asociația Contrasens în 2018. Cu numai 120.000 lei primiți de la AFCN, Ministerul Culturii și sponsori, a realizat timp de o lună următoarele evenimente: patru expoziții (două outdoor, două indoor) în trei spații, cu 23 de artiști, 16 dezbateri cu invitați din țară și străinătate, opt proiecții de film (trei cu regizor invitat), două spectacole de teatru, două lansări de carte etc., acțiuni culturale elevate, cu vizibilitate bună – peste 1.000 like-uri în 30 de zile (pe platforma Facebook – n.red.) și numeroase articole în mass-media. Cu 120.000 de lei, adică 26.000 de euro.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Banatul Azi în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.
ARTICOLE SIMILARE

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE