sâmbătă, 27 noiembrie 2021
AcasăLa ziActualitateTone de cabluri urâțesc fața Iașiului. S-au luat bani degeaba de la...

Tone de cabluri urâțesc fața Iașiului. S-au luat bani degeaba de la UE ca se fie îngropate

De câte ori ați reușit să faceți fotografii unei clădiri sau pe o stradă din Iași fără să vă „strice” poza un stâlp încărcat cu cabluri, sau sârmele care atârnă de-a lungul trotuarelor? Există un singur loc în Iași unde imaginile ar fi lipsite de un așa „decor”: Pietonalul din fața Primăriei. Altfel, dacă vă intră în cadru, puteți să vă apropiați de Palat sau, mai simplu, să faceți poze în spatele clădirii, în Grădina Palas. În rest, oriunde în Iași e jale: stâlpii “gem” efectiv, unii chiar sunt înclinați și dau să se rupă, sub greutatea tonelor de cabluri ale numeroșilor operatori actuali sau foști. Culmea este altceva: Iașul a beneficiat de mai multe proiecte generoase prin Programul Operațional Regional, de modernizare a infrastructurii rutiere și conexe, prin care s-a creat trama sub-stradală pentru îngroparea cablurilor. Dar, deși au trecut peste 10 ani de când s-au cheltuit acei bani, cablurile au rămas tot pe stâlpi la Iași.

Deși modernizarea principalelor artere ieșene, începută cu mai bine de 15 ani în urmă pe fonduri europene, a inclus și construirea de canale subterane pentru cabluri, astăzi vedem în continuare uneori și câte un braț de fire spânzurate de stâlpi. La rândul lor, nici acești stâlpi nu se simt prea bine sub greutatea atâtor sârme, iar unii s-au înclinat amenințător. Cea mai cunoscută situație de acest fel este în Piața Independenței, zonă ultracentrală, unde cei trei stâlpi din stația de autobuz (pe sensul spre Tg. Cucu) s-au aplecat înspre stradă. Probabil că nu vor cădea, fiind prinși la propriu în păienjenișul aerian de fire negre. Dar estetica urbană are deja de suferit.

Alți stâlpi rezistă în poziție verticală, dar reușesc să urâțească imaginea unor clădiri-simbol pentru Iași, în fața cărora sunt amplasați: Biblioteca Centrală Universitară, Palatul Braunstein, Muzeul de Istorie Naturală.

La Timișoara, oraș confruntat cu o situație similară, primarul Dominic Fritz anunța în urmă cu două luni pe pagina proprie de Facebook „capturarea” a 12 kilometri de cabluri și împărțirea unor amenzi către operatorii care le-au uitat pe stâlpi și care s-au mobilizat rapid după primirea sancțiunilor.

La Iași, consilierii locali au adoptat încă de acum zece ani o hotărâre prin care obligă operatorii de servicii de internet, telefonie, tv prin cablu etc. să-și strângă firele de pe stâlpi și să le introducă în subteran – acolo unde au fost instalate rețelele de tuburi și cămine destinate acestui scop. HCL 304/2011 oferea un termen de doi ani operatorilor acestor servicii să elibereze stâlpii de cabluri, respectiv până în septembrie 2013, după care urmau trei luni în care acest lucru era efectuat de primărie pe cheltuiala furnizorilor respectivi. După acel termen, a uitat toată lumea de acea HCL.

Unde trebuie să dispară cablurile

Hotărârea conține și o lungă listă de străzi care au fost modernizate până atunci sau care urmau să intre în reabilitare. Cele mai multe au fost incluse în proiectele de refacere a infrastructurii de transport municipale susținute financiar cu fonduri europene nerambursabile. De exemplu, Axa de transport Est-Vest, Păcurari – Independenței (cu tot cu Pasajul „Mihai Eminescu”) – Elena Doamna (inclusiv reabilitarea liniei de tramvai). Proiectul în valoare de 75,2 milioane de lei (din care 60,4 milioane, valoarea eligibilă, reprezintă finanțare prin POR 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere) acoperă 6,3 km de străzi și include atât piste pentru biciclete, cât și rețeaua subterană de cabluri de date și curenți slabi.

Finalizat la începutul anului 2015, proiectul a rămas dator la aceste ultime două capitole.

Între timp, chiar luna trecută, unele aspecte din derularea acestui uriaș proiect au intrat în atenția procurorilor DNA. Este vorba, printre altele, de atribuirea lucrărilor la Pasajul Eminescu, după ce firma care a câștigat licitația (Construcții Feroviare Iași) și-a schimbat acționariatul și a abandonat lucrările, primăria ieșeană recurgând atunci la rezilierea contractului.

Proiectele nu au mers până la capăt nici pe banii ieșenilor

Și străzile de pe cele două maluri ale Bahluiului (Splai Bahlui Mal Stâng/ Mal Drept, devenite între timp bulevarde regale, bd. Dimitrie Mangeron, bd. Chimiei) au fost refăcute. Însă numai cele de pe malul stâng – bd. Chimiei, bd. Dimitrie Mangeron și bd. Fedinand I au prins fonduri europene în urma unei suplimentări a aceleiași Axe 1 din Programul Operațional Regional (POR). Aici, proiectele au prevăzut mutarea în subteran a firelor de pe ambele părți ale străzilor, dar în cele din urmă au dispărut doar acolo unde au fost montați stâlpi noi de iluminat public.

De exemplu, pe bd. Ferdinand I, între Podu-Roș și Podul de Piatră, cablurile au rămas oarecum camuflate în crengile copacilor de pe partea dreaptă a străzii cu sens unic. La fel și dincolo de râul Bahlui, unde Șoseaua Națională a fost refăcută după derularea unui alt proiect finanțat de UE (modernizarea sistemului comunitar de termoficare): firele atârnă grămadă tocmai pe partea cu noile clădiri cochete de birouri.

Pe aceste artere de circulație, ca și pe multe altele – precum bd. Carol I, str. Palat, str./șos. Nicolina etc. – cablurile sunt în continuare foarte vizibile, apreciate doar de stolurile de porumbei, ciori și alte zburătoare care poposesc pe ele din când în când.

Două hotărâri ale Consiliului Local neluate în seamă

Dar HCL 304/2011 nu prevede sancțiuni. În mai 2014, o altă hotărâre a Consiliului Local, de data asta mult mai cuprinzătoare, stabilește un set de reguli clare pentru coborârea cablurilor de pe stâlpi pe traseele amenajate sub trotuare. Rețeaua subterană este definită ca „rețeaua publică a Municipiului Iași, rețeaua infrastructură subterană de suport pentru sistemele de telecomunicații ale Municipiului Iași, realizată în cadrul proiectelor aferente Planului Integrat de Dezvoltare pentru Polul de creștere Iași, finanțate prin Fondul European de Dezvoltare Regională”. Zona care trebuie eliberată de cabluri coincide cu centrul istoric al orașului, delimitat de al. Mihail Sadoveanu, al. Grigore Ghica Vodă, bd. Carol I, șos./str. Sărăriei, str. Mihai Costăchescu, str. Vasile Pogor, str. Gavriil Musicescu, str. Vasile Conta, str. Vasile Alecsandri, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, str. Anastasie Panu, str. Palat, str. Sf. Lazăr, plus arterele Păcurari și Nicolina.

Nici această hotărâre nu prevede sancțiuni, dar conține tarifele de găzduire a cablurilor în subteran: 1,50 lei/metru liniar/an. Totuși, nici această decizie a aleșilor locali nu a fost dusă la îndeplinire din 2014 până de curând.

Primarul spune că tone de cablu se strâng trimestrial la Iași de pe stâlpi

„Dacă mergeți acum pe strada Pădurii, nu veți mai găsi cabluri. Este un plan (de introducere a lor în subteran) și se implementează”, a dat asigurări primarul Mihai Chirica în ultima sa conferință de presă. El a menționat că operatorii care dețin cabluri pentru telecomunicații trebuie să le îngroape pe măsură ce modernizarea străzilor avansează. Cât privește cablurile de electricitate de medie și înaltă tensiune, nu există o obligație de introducere a lor în subteran decât dacă administratorul demarează un program mediu în acest sens, a mai spus el.

„Iașiul este un oraș foarte mare și e un proces demarat după decenii întregi în care s-au tras cabluri peste cabluri. Strângem tone de cabluri trimestrial. Prima solicitare a venit din partea RCS-RDS, care a cerut acordul primăriei să treacă din zona de străzi principale în zonele din interiorul cartierelor, să-și facă tubulaturi în așa fel încât de pe rețelele principale să ajungă în fiecare scară de bloc. Vor trebui să depună solicitări pentru certificate de urbanism ca să înceapă și acest proces”, a exemplificat primarul cu un caz fericit de rezolvare a problemei. El a recunoscut că sunt foarte multe fire/rețele abandonate, dar nu a dat un termen până la care acestea vor fi coborâte de pe stâlpi. O situație ce seamănă cu cea de acum zece ani: fără niciun termen. Ca urmare, mai vorbim probabil peste alți zece ani de cablurile ce trebuiau îngropate la Iași cu ajutorul banilor de la UE încă de acum zece ani.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Radu Meșnițăhttps://ziaruldeiasi.ro
Radu Meșniță are o experiență de peste 25 de ani în presa scrisă. A debutat în 1992 la „Opinia studențească” și „Monitorul” (Iași). După „ucenicia” din teren, a coordonat paginile ziarului şi edițiile locale din Bacău, Brăila și Vaslui ale rețelei „Monitorul”. Acum este reporter al „Ziarului de Iași” pe domeniul administrației locale.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE