duminică, 19 septembrie 2021
AcasăJustițieTrei asociații de magistrați cer demisia președintelui CSM după ce Comisia de...

Trei asociații de magistrați cer demisia președintelui CSM după ce Comisia de la Veneția a recomandat desființarea SIIJ și eliminarea amendamentelor votate în Camera Deputaților

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită demisia președintelui CSM, Bogdan Mateescu, după ce Comisia de la Veneția a recomandat desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) ”ca un prim pas urgent” în cadrul unui proces mai larg de reformare a justiției și înlăturarea amendamentelor votate în Camera Deputaților la legea de desființare a SIIJ – sprijinite de președintele CSM.

Redăm integral textul comunicatului de presă:

Avizul  Comisiei de la Veneția publicat astăzi reține cu fermitate că așa-numitele ”garanții” care însoțesc proiectul legii de desființare a SIIJ, conform proiectului adoptat de Camera Deputaţilor, sunt inacceptabile într-un stat de drept. Condiționarea trimiterii în judecată a judecătorilor şi a procurorilor, pentru săvârșirea anumitor infracţiuni, în special cele de corupție, de încuviinţarea secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, constituie un „filtru” neconstituţional și scade încrederea publică în actul de justiție, deoarece riscă să fie percepută ca o „garanţie a impunităţii” magistraţilor suspectați de corupție. De asemenea, această încuviinţare este contrară principiului independenţei justiţiei, deoarece justiţia este înfăptuită doar de instanţele de judecată, nu şi de Consiliul Superior al Magistraturii, care este un organ administrativ şi are rolul de instanţă de judecată doar în domeniul răspunderii disciplinare, potrivit unor prevederi cu totul excepționale din legea fundamentală.

Din nefericire, Consiliul Superior al Magistraturii, în majoritatea sa, a susținut un punct de vedere diametral opus, impulsionat de ieșirile publice ale Președintelui acestei instituții, dl. Mihai Bogdan Mateescu (a se vedea Bogdan Mateescu, șeful CSM, anunță că desființarea Secției Speciale va fi discutată în februarie, dar cere ”garanții” pentru procurori și judecători (g4media.ro)). De asemenea, avizul CSM din 11 februarie 2021, care s-a opus proiectului privind desfințarea SIIJ, a avut următoarea formulare: “Solutia normativa propusa nu este insotita de instituirea unor garantii menite sa dea eficienta principiului independentei justitiei, prin asigurarea unei protectii adecvate a judecatorilor si procurorilor impotriva unor eventuale presiuni exercitate asupra lor. Astfel de garantii se regaseau in forma anterioara a proiectului de act normativ (n.n. – respectiv condiționarea trimiterii în judecată a judecătorilor şi a procurorilor, pentru săvârșirea anumitor infracţiuni de încuviinţarea secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii) si ar fi putut constitui o baza pentru initierea unei analize consistente care sa ofere solutiile potrivite pentru protejarea independentei justitiei. In mod regretabil, insa, aceste garantii au fost calificate drept superimunitati in unele luari de pozitie publice, inclusiv ale unor reprezentanti ai celorlalte puteri in stat. O astfel de abordare denota o neintelegere a semnificatiei reale a principiului independentei justitiei, care, in esenta lui, este menit sa protejeze in primul rand cetateanul, iar nu judecatorul sau procurorul”.

În mod nepermis, Consiliul Superior al Magistraturii a deformat aspecte reținute într-un aviz anterior al Comisiei de la Veneția, cărora le-a conferit o interpretare eronată, justificând astfel susținerea unor intervenții legislative asupra cărora organismul european își prezintă îngrijorarea severă, arătând, nici mai mult nici mai puțin, că sunt contrare Constituției României și statului de drept.

În Avizul nr.924/2018 al Comisiei de la Veneția, „garanțiile” procedurale se refereau exclusiv la existența procurorilor specializați și a controlului judiciar, cu implicarea efectivă, reală a CSM în numirea procurorilor în funcții înalte în structurile de parchet, în raport cu factorul politic, iar nu la „filtre” extrajudiciare, intruziuni nefirești asupra procedurilor aflate pe rolul instanțelor judecătorești.

De altfel, în paragrafele 55 și 56 ale Avizului nr.1036/2021, publicat astăzi, Comisia de la Veneția explică detaliat următoarele aspecte:

         ”55. Prin urmare, acest amendament introduce un tip de imunitate care poate fi ridicată de CSM (similar cu cel acordat de Constituția României în privința parlamentarilor), în ciuda faptului că actualul cadru legal în vigoare pare să ofere garanții suficiente. Acestea sunt prevăzute de legea actuală nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (independență, profesionalism și specializarea magistraților aplicabilă tuturor cetățenilor, inclusiv magistraților); garanțiile prevăzute în Codul de procedură penală; garanțiile oferite de Direcția Națională Anticorupție (DNA) și garanții speciale pentru magistrați (competență în funcție de calitatea persoanei, cazuri de suspendare a judecătorilor și procurorilir din funcție, apărarea judecătorilor și procurorilor și garanții speciale în timpul cercetărilor penale).

  • Identificarea judecătorilor și procurorilor ca având nevoie de garanții speciale suplimentare – dincolo de cele de care beneficiază în mod corect sub imunitatea funcțională – poate transmite un semnal greșit și ar putea fi în detrimentul imaginii profesiei în România.”

În acest context, președintele Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să își asume atingerea gravă adusă prestigiului/imaginii puterii judecătorești și să-și prezinte demisia de onoare, fiind de neacceptat ca reprezentantul garantului constituțional al independenței justiției să pună în pericol însăși imaginea justiției, prin susținerea unor așa-numite „garanţii” ale impunităţii magistraţilor suspectați de corupție și să contribuie, astfel, la scăderea încrederii publice în magistrați.

Reamintim și că, imediat după ce peste 1100 de magistrați au semnat memoriul ”Magistratura curată nu are nevoie de filtre de impunitate!”, refuzând să accepte filtre neconstituționale, denumite impropriu ”garanții” de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, o parte dintre acești magistrați s-au trezit cercetați și chiar propuși pentru suspendare din funcție de Inspecția Judiciară pentru presupuse convorbiri private, fapt incompatibil cu regulile minimale ale statului de drept.

În fine, remarcăm faptul că și Comisia de la Veneția salută intenția autorităților române de a reforma sistemul judiciar și de a restabili competența parchetelor specializate precum DNA și DIICOT și înțelege că primul pas urgent în această reformă mai amplă este desființarea SIIJ.

Prin urmare, având în vedere statuările din Avizul publicat astăzi, se impune înlăturarea din proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, adoptat de Camera Deputaţilor, a prevederilor care instituie obligativitatea încuviinţării trimiterii în judecată a magistraţilor pentru săvârșirea unei infracțiuni contra înfăptuirii justiţiei, de corupție şi de serviciu ori a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție de secţiile corespunzătoare al Consiliului Superior al Magistraturii.

Comisia de la Veneția, creată în anul 1990, reprezintă un organ consultativ al Consiliului Europei în chestiuni constituționale. Comisia este recunoscută pe plan internațional drept o instanță de reflectare independentă și contribuie, în egală măsură, la diseminarea și dezvoltarea patrimoniului constituțional comun, jucând un rol unic în acordarea promptă a unor soluții constituționale pentru statele în tranziție, conform standardelor și bunelor practici în domeniu. Comisia de la Veneția își propune drept scop să difuzeze și să dezvolte justiția constituțională. Comisia poate emite avize la cererea Comitetului Miniștrilor, a Adunării Parlamentare, a Congresului Autorităților Locale și Regionale din Europa, a Secretarului General și la cererea unui stat, a unei organizații internaționale sau a unui organism internațional care participă la lucrările Comisiei.

Potrivit art.11 din Constituția României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. România a aderat la Consiliul Europei (CE), ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluția nr. 37/1993 a Comitetului de Miniștri al CE. Aderarea la Consiliul Europei, organizație fondată pe principiile respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, pentru valorile democrației și ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) și la Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO).

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor

Asociația Inițiativa pentru Justiție

ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE