sâmbătă, iunie 19, 2021
AcasăNewsletterTrotuarele colorate din Timișoara, procese, ilegalități și explicații cu like-uri

Trotuarele colorate din Timișoara, procese, ilegalități și explicații cu like-uri

Scandalul trotuarelor colorate din zona centrală a Timișoarei a ajuns motiv de proces. Pentru că acestea au fost puse ilegal, fără avizele necesare din partea Direcției Județene pentru Cultură Timiș și cu încălcarea unui ordin prealabil de sistare a lucrărilor, Primăria Timișoara a fost acționată în instanță.

Și nu doar instituția amintită anterior cere respectarea legii, ci și alte asociații de specialialiști, cum ar fi Salvați Patrimoniul Timișoreai sau Ordinul Arhitecților din România – Filiala Vest. Însă lucrările continua, administrația orașului fiind nepăsătoare la toate semnalele de nelegalitate trase.


Sub pretexul să dalele alb – albastre sunt puse ca ”reparații” pe trotuare, edilii se laudă cu lucrarea pe Facebook și primarul nu apleacă urechea la cei care îl contrazic.

”În ciuda unui ordin de sistare a lucrărilor, sfidând legea, fără să țină cont de plângerea penală, primăria (n.r. Primăria Timișoara) continuă un demers fără proiect, fără arhitect, fără bun-gust. Pe bani publici! Design de baie de hotel.

Că tot vorbea primarul de uzurpare – nu este el nici arhitect, nici urbanist, nici designer. E doar un om simplu, cu gusturi îndoielnice, care crede că orașul e propria lui moșie, că votul primit îi dă dreptul la abuz.

Poate unora le place – nu contest, deși un minim simț estetic ar trebui să îi facă să perceapă că demersul arhitectural e greșit. De aceea, spațiul public trebuie gestionat de specialiști și nu de oameni cu peștele pe televizor”, a transmis Sorin Predescu, directorul Direcției Județene pentru Cultură Timiș, imediat după începerea amplasării pavajului.


Imediat a venit replica acidă a primarului Nicolae Robu.

Eu stau să ma iau după fiecare, dacă sunt frumoase sau nu trotuarele?! Totul este cu piatră special fabricată, cu rezistență bună. Așa vor arăta trotuarele și eu sunt convoins că timișorenii cei mulți le vor aprecia. Evident că pot spune unii că și ăsta-i kitsch. Nu-i nicio problemă, dacă asta îi face pe ei fericiți, considerând că asta îi face importanți și culți, a spus, la mijlocul lunii martie, Nicolae Robu.

Directorul Direcției pentru Cultură, Sorin Predescu, i-a transmis apoi un mesaj tranșant pe rețeaua de socializare primarului Nicolae Robu. Predescu îi amintește edilului-șef că lucrările de amenajare a trotuarelor este ilegală, neavând documentația necesară. Nu uitați, vorbim despre o zonă istorică reglementată clar de lege.


”Orice constructor trebuie să aibă o autorizație de construcție atunci când construiește. Primăria Timișoara nu are o autorizație de construcție pentru trotuare. Totodată, orice construcție trebuie să aibă un proiect asumat de un arhitect și avizat de instituțiile avizatoare: Agenția de Mediu, Inspectoratul de Stat în Construcții, Direcția Județeană pentru Cultură – atunci când sunt zone istorice protejate. Primăria nu are acest proiect, nu are avize, deci nu are autorizație de construcție, deci construiește ilegal.

Primăria s-a mai folosit și altădată de subterfugiul de a declara că nu face decât lucrări de reparații în centrul istoric al Timișoarei, ceea ce în acest caz este fals. Schimbarea soluției constructive a trotuarelor prin amplasarea dalelor în cauză este o lucrare de construcții în zonă istorică protejată și nu o lucrare de reparații în zonă istorică protejată, de aceea se vorbește de trotuare noi și nu de repararea celor vechi, a transmis Predescu.


De asemenea, șeful de la Cultură susține că el nu este în conflict cu primarul, dar îi cere să își revizuiască limbajul și susține că a fost amenințat de Nicolae Robu, atât el cât și colegii săi din Direcție.

Eu, personal, nu sunt într-o logică electorală și nu consider că am un conflict personal cu dumneavoastră. Nu este un conflict personal, ci unul instituțional. Oricine ar fi fost în poziția mea ar fi trebuit, legal, să facă același lucru; să ceară primăriei Timișoara să respecte legea și regulamentele locale. De aceea sunt nedemne de un primar etichetele pe care mi le puneți mie și celor care îndrăznesc să vă contrazică.

De obicei reacționez destul de calm la amenințare și intimidare. Pot înțelege dezavantajele unei poziții administrative, sunt dealtfel inerente, dar nu voi accepta hărțuirea pe care o mobilizați împotriva mea și a colegilor mei de la Direcția Județeană pentru Cultură Timiș. Măsurați-vă cuvintele ca un adult, încheie Sorin Predescu.

”Șotronul”, dezbătut și în Consiliul Local Timișoara

La ultima ședință a Consiliului Local Timișoara, alesul independent Adrian Orza a ridicat problema trotuarelor ”șotron”, îngrijorat de faptul că Primăria Timișoara are acum un nou proces din acest motiv.

”Astazi (n.r 18 mai), am cerut în plenul Consiliului Local să primim o informare oficială legată de felul în care primăria a abordat lucrarea de investiții (sau reparații ?) a trotuarelor din zona centrală. Fiindcă subiectul a ajuns de interes național, fiind la mijloc și o plângere penală a unor instituții față de Primăria Timișoara.

Dezbaterea publică a alunecat oarecum către argumente de tipul ” vă place/ nu ne place”. Atribute preluate chiar oficial de catre dl. primar în expunerile publice avute. Sigur că cetățeanul e tentat să spună că ceva nou e mai bun decât ceva vechi. Sau că unora nu le plac dalele pestrițe care și-au croit drum către Cetate.

Subiectul nu e ăsta. Cel puțin, nu ca primă abordare. Corectă e abordarea legal vs. ilegal. Fiindcă un cetățean, dacă cere aprobare să facă o lucrare, e ” ghidat” de o sumedenie de avize și autorizări, ce stau la baza unui proces birocratic mai mult sau mai puțin agreat de cel în cauză.

Din punctul meu de vedere, o autoritate locală cum e chiar Primăria, e chemată să fie prima care se supune acestui proces. Din punct de vedere legal, în primul rând. Dar și fiindcă trebuie să fie un exemplu pentru cetățenii pe care îi reprezintă.

Dacă o autoritate nu respectă cerințele, cum poate ea pretinde altora să o facă? E un proces pe rol, acum. Care poate va dezlega această problemă (sau nu)” furnizoare” de nervi și scandal public. Iar în final cetățenii vor afla că trebuie serviți, în primul rând legal. Fiindcă “frumos” sau “urat” nu pot înlocui niciodat “cum trebuie”, a explicat Adrian Orza.


În replica, primarul Robu a susținut că trotuarele au fost amplsate în baza unui aviz de reparații și că timișorenilor le plac. De fapt, s-a prevalat de like-urile primite de el personal pe Facebook. Asta, în loc de dezbatere publică.

„Sunt peste 4.000, în orice caz, de like-uri apărute în 24 de ore, când am întrebat «Vă plac aceste trotuare?», iar la trecerile de pietoni «claviatură» sunt 6.000 de like-uri într-un timp foarte scurt. Ei, asta este situația cu trotuarele! Ați văzut câți copaci sunt plantați!? Sute, în zona centrală. Sigur, asta deranjează. Orice reușită, pe unii, îi deranjează”, a spus Robu.

Salvați Patrimoniul Timișoarei: ”Demersul de modernizare a aspectului Timișoarei nu ar trebui să constea într-o schimbare radicală a vechiului, ci într-o recondiționare a acestuia mai degrabă”

Salvați Patrimoniul Timișoarei, o asociație care luptă de ani buni pentru a păstra vie istoria arhitecturală a orașului, nu a rămas indiferentă la situație. Cu argumente concrete, specialiștii de aici au arătat că în Cetate pavajul pietonal trebuie să fie în ton cu arhitectura clădirilor și, mai ales, în aceleași nuanțe calde.


”Timișoara are un Plan Urbanistic General, are o suită de clădiri istorice și de legături între cartiere și zone, care îi conturează sistematizarea. Nu poți implanta în țesutul orașului niște desene incompatibile cu caracteristica dominantă. Timișoara este orașul-cetate, cu o anumită sobrietate și cu un predominant aer burghez.

Nu vom vedea de exemplu niciodată Timișoara în haina unui oraș-metropolă, agitat și cosmopolit, pentru că nu este astfel. Timișoara are elemente de Art Nouveau care sunt puternic stilizate (întâlnite aproape pretutindeni în Piața Victoriei, Piața Unirii, cartierele Fabric și Elisabetin), iar culorile care domină sunt calde, tomnatice.

La o simplă aruncare de privire, vom constata nuanțe prăfuite de brun-roșcat, galben palid sau auriu, cafeniu, oranj și verde pastel. Stilul acesta arhitectural este în sine pretențios, de aceea când vine vorba de amenajări exterioare de revigorare urbană, care să susțină estetic frumusețea fațadelor de clădiri, abordarea sa nu este deloc simplă.

Accesul pieptonal pe lângă aceste vechi și deosebite piese arhitecturale merită și el pavat cu o abordare de contrast.

În plus, Timișoara mai are acest romantism pronunțat și aparte, format din linii drepte și ondulate, așadar, tot ce aș putea imagina în materie de renovare a bulevardelor și căilor de promenadă ar fi niște porțiuni sau fâșii de pavaj în nuanțe similare, pământii, poate chiar cu dale cu forme rotunjite sau trotuare clare, monocrome, care să odihnească ochiul privitorului, fie că este localnic ori vizitator.

Demersul de modernizare a aspectului Timișoarei nu ar trebui să constea într-o schimbare radicală a vechiului, ci într-o recondiționare a acestuia mai degrabă. În zonele istorice, unde se cere respectarea fermă a patrimoniului, procesul de gentrificare nu va fi decât unul minimal, de îmbunătățire prin pliere pe ceea ce este existent și pe împrejurimi, prin păstrarea aerului de vechi într-o formă studiată, și nu printr-o transformare flagrantă, ieșită din context.

Un exemplu bun este păstrarea pietrei cubice în restaurarea Pieței Unirii, conservându-i astfel aspectul de vechime, conciliabil cu stilul arhitectural existent.

Trebuie spus că pe fondul pandemic al autoizolării, se constată de curând în Timișoara câteva schimbări de infrastructură care par să nu susțină ideile de mai sus.

Aceste consoane nearmonioase ar crea mai multă confuzie chiar și în rândul viitorilor turiști străini, decât noutate și claritate în viziune, și conferă zonelor frecventate și tranzitate ale Timișoarei nimic altceva decât un aspect dezordonat și nedefinit. 

Ne referim la noile benzi desenate de pe trotuare „avangardiste”,din care te poți aștepta să sară uâte un personaj animat – gen Stitch. Trotuarele din fața Catedralei Mitropolitane, cel de-a lungul bulevardului I.C. Brătianu, care delimitează Parcul Civic și cel de pe strada Martin Luther, care mărginește clădirea Tribunalului Timiș.

Aceste „table de șah” sub formă de piese de table risipite la nervi la scară largă nu se înscriu deloc în estetica și geometria zonală. Aspectul „futurist” al acestor bucăți de trotuar nu are un corepondent efectiv în oraș pentru a putea justifica prezența lor în zona de centru. Iar stridența și poziționarea izolată și desperecheată a acestui model de pavaj face ca introducerea lui în peisajul cotidian să fie mai curând stingheră și ostilă.

În plus, în opinia mai multor timișoreni, inclusiv montarea dalelor ar fi necalitativă din punct de vedere al finisajului și nu ar urma întocmai codul bunelor… norme. Bunăoară, o intenție-hibrid, nu departe de aventuroasa străduință, este întâlnită în Piața Libertății, redenumită cu o mică-mare urmă de ironie și Piața Roșie, unde rezultatul este la distanță semnificativă ca execuție de imaginea 3D din proiect (aceasta înfățișează un model mai compact și mai bine stratificat concentric de aranjare a dalelor).

Pierdem în numele unei false dezvoltări în forță și pe fondul de supușenie absolută, părți importante din ceea ce definește Timișoara, fără posibilitatea de a recupera.


Ne aflăm acolo unde trecutul patrimoniului nostru întâlnește  viitorul… asta ar trebui să dea de gândit Direcției de Urbanism a Municipiului Timișoara, chiar dacă ar trebui să calce peste interesele aservite ale Direcției Edilitare pentră că acolo unde e lege nu e tocmeală de piață”, au explicat membri asociației.

Edilul a răspuns Direcției Județene de Cultură Timiș și celorlalte patru asociații profesionale de profil care au hotărât să trimită în instanță Primăria, după ce administrația locală nu a ținut cont de solicitarea acestora de a stopa lucrările de înlocuire ale trotuarelor din zona centrală.

Sunt niște penibili acești oameni, asta vreau să spun, și să le fie rușine. O să argumentez. Ei ce își închipuie? Că aceste trotuare au fost inventate de noi?

Sunt poze făcute pe calculator în care aceste trotuare sunt plasate în Veneția, între canale și clădiri. Ăsta este cazul nostru? Eu las la aprecierea timișorenilor.

În curând vor fi gata lucrările, numai bine pe 15 mai ne străduim ca cel puțin o bună parte dintre trotuare să fie gata și vor aprecia timișorenii. Eu văd ce îmi spun.

Astea sunt proiectate de arhitecți, nu sunt făcute de cei ce le montează și nici de mine. Sunt făcute de arhitecți. Nu numai ei sunt arhitecți!, a spus Nicolae Robu.

Episodul ”Dale pentru Mitropolie”

Mai multe dale albastre din pavajul ”șotron”, care a împânzit trotuarele din centrul Timișoarei, au ajuns în fața clădirile Mitropoliei Banatului, de pe Bulevardul CD Loga.

Strada este spartă pentru îngroparea cablurilor, iar dalele facilitează accesul preoților în curți, atât cel pietonal, cât și cel auto. Asta în timp ce ceilalți locatari, de pe același bulevard și străzile din preajmă, trebuie să intre în case și blocuri prin praf și noroi.

Am întrebat și reprezentanții Primăriei Timișoara despre această situație și ne-au transmis că au aprobat mutarea acestor dale în fața caselor bisericii.

Motivarea lor a fost că acestea reprezintă o instituție publică și s-au gândit să le faciliteze accesul. Ceilalți timișoreni a căror străzi sunt sparte nu au decât să mai aștepte.

RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

TRENDING