Ucraina răspunde acuzațiilor despre Bîstroe: Nu extindem canalul. Am anunțat România din timp

Lucrările de pe canalul Bîstroie, din Delta Dunării, nu vizează lărgirea acestuia, ci sunt doar operațiuni obișnuite de dragare, menite să mențină canalul navigabil, cum era și până acum, acesta este răspunsul oferit de Ucraina acuzațiilor lansate de ministrul român al Transporturilor.

Sorin Grindeanu a acuzat, miercuri, că ucrainenii au început lucrări pe canalul Bîstroie care ar putea afecta flora și fauna din Delta Dunării.

„Vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bîstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării. (…) Cert este că România a fost de acord cu tranzitarea pe Chilia şi pe Bîstroe la adâncimi mai mici a şlepurilor şi a navelor care, pe adâncimi mai mici, pot să facă acest lucru.

Mai mult de atât, cred că Ministerul de Externe este cel care va gestiona (…) pentru că există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bîstroe, iar Ministerul de Externe”, a susţinut Sorin Grindeanu.

Ministrul a afirmat că informaţiile cu privire la acest subiect i-au parvenit la începutul săptămânii trecute de la structurile teritoriale ale Ministerului Transporturilor.

Citește și: ULTIMA ORĂ Medicul Tesloianu a fost arestat preventiv 30 de zile

Eventuale proiecte majore, în colaborare cu partea românească

Toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfășurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile, adică asigurarea siguranței navigației prin menținerea caracteristicilor tehnice actuale, precum și eliminarea consecințelor de colmatare naturală, răspunde Ambasada Ucrainei în România, într-un comunicat de presă transmis sâmbătă.

„Lucrările operaționale de dragare pe șenalul maritim navigabil, ca urmare a colmatării naturale semnificative, se execută în mod permanent de mai mulți ani în zonele specificate și convenite, în conformitate cu normele legislației ucrainene, acordurile și convențiile internaționale”, se precizează în document.

Mai mult, partea ucraineană arată că România a știut din timp de aceste lucrări, deoarece în august 2022 a informat Administrația Fluvială a Dunării de Jos, din România, cu privire la operațiunile planificate.

„În cazul în care partea ucraineană va planifica implementarea proiectelor majore diferite de cele operaționale curente, partea română va fi informată în prealabil și va avea loc convenirea acestora în conformitate cu legislația în vigoare, acordurile și convențiile internaționale.

În condițiile războiului brutal în desfășurare a rusiei împotriva Ucrainei exprimăm recunoștința României pentru solidaritatea fermă cu poporul ucrainean si îndemnăm la avansarea responsabilă de informații publice pentru a nu prejudicia relațiilor bilaterale și pentru a nu alimenta propaganda rusă”, arată Ambasada Ucrainei la București.

Totuși, cu o zi înainte, Ministerul Infrastructurii din Ucraina a postat pe Twitter un anunț în care susține că a crescut adâncimea Brațului Bîstroe de la 3 metri la 6,5 metri.

„Pentru prima dată în timpul independenței Ucrainei, pescajul care trece prin Canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluviului Dunărea și pentru cifra de afaceri a porturilor de export. Continuăm să dezvoltăm sectorul portuar dunărean împreună cu partenerii noștri europeni”, se arată în postarea publicată vineri pe Twitter.

Citește și: Republica Moldova poate rezista asaltului hibrid al Rusiei. Iată câteva argumente

Ucraina poate face lucrări de întreținere pe Bîstroie

Vineri, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea menționa, prin vocea directorului executiv al instituţiei, Viorica Bîscă, că nu a primit nicio solicitare pentru aprobarea unui proiect care să vizeze adâncirea şenalului navigabil al canalului Bîstroe.

În schimb, a confirmat că Ucraina are dreptul să efectueze lucrări de întreținere pe acest canal, la fel cum în partea românească a Deltei se pot face lucrări de decolmatare, dar a susţinut că adâncirea şenalului navigabil ar afecta debitul Dunării pe partea românească.

Adâncirea canalului ar presupune un proiect de amploare care ar intra pe o procedură de aprobare transfrontalieră, respectiv evaluarea impactului transfrontalier a iniţiativei asupra habitatelor din rezervaţie.

„Ce putem spune cu siguranţă este că în zona respectivă se află nişte utilaje. Ce activităţi desfăşoară utilajele respective nu putem preciza. Pot desfăşura activităţi de întreţinere, ceea ce nu înseamnă adâncirea canalului, pot desfăşura alte activităţi, dar noi nu am primit nicio solicitare de aprobare a vreunui proiect.

O adâncire de canal ar presupune un proiect de amploare care ar intra pe o procedură de aprobare, respectiv de evaluare a impactului transfrontalier”, a menţionat directoarea Viorica Bîscă.

Ministerul român al Mediului a anunţat că nici legislaţia naţională a României şi nici cea ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă care să pună în pericol biodiversitatea.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!