Un nou exemplar de urs de dimensiuni impresionante a fost împușcat anul trecut în pădurile din Bistrița-Năsăud, la scurt timp după scandalul legat de Arthur, considerat de organizațiile de mediu drept cel mai mare urs din Europa.
Dimensiunile de trofeu ale ursului rezultă din punctajul acordat și care a intrat în posesia PRESShub. Ursul a fost împușcat la pândă, în zona Rozlove, din fondul cinegetic nr. 27 Budac.
Reguli mai stricte, dar greu de urmărit
Ursul brun este o specie protejată în Uniunea Europeană și și în România. Împușcarea urșilor a fost reglementată și mai strict de către Ministerul Mediului în urma scandalului din anul 2021 privind uciderea ursului Arthur.
Vânătoarea la trofeu a fost complet interzisă, iar blana și craniul urșilor recoltați se crotaliază și rămân la paznicul de vânătoare al fondului. Mai mult, recoltarea – denumirea oficială a vânării animalelor – trebuie să fie făcută chiar de către paznicul fondului de vânătoare.
Dacă este așa sau nu, organizațiile de protecție a faunei sălbatice nu au de unde să afle. Numai cei implicați direct știu exact cine a apăsat pe trăgaci. Nici instituțiile cu atribuții nu au cum să afle dacă într-adevăr ursul a fost recoltat de cine trebuie.
Vânătoarea urșilor este interzisă, dar se pot recolta cu derogare
În cazuri deosebite, când urșii produc pagube materiale comunităților învecinate fondului de vânătoare, există o întreagă procedură prin care mai multe instituții fac verificări și la final se acordă o derogare pentru recoltarea animalului.
O ordonanță de urgență din iulie 2021 prevede că recoltarea urșilor nu este considerată vânătoare: „Nu constituie vânătoare activitățile de alungare, tranchilizare și relocare ori extragere prin eutanasiere sau împușcare a exemplarelor de urs brun, desfășurate de către personalul tehnic de specialitate al Gărzii forestiere sau de către personalul tehnic de specialitate al gestionarilor faunei cinegetice, ca urmare a aplicării procedurii de intervenție aprobate conform legislației în vigoare, și nici activitățile desfășurate de către personalul Ministerului Afacerilor Interne în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.”
În județul Bistrița-Năsăud, se acordă, în medie, patru/cinci derogări pe an. În fiecare an din ultimii cinci (cu excepția lui 2021), Asociația Cinegetică Ursul Brun a primit derogări pentru recoltare de urs. În total, din fondurile de vânătoare administrate de această asociație (Măgheruș și Budac) au fost recoltați 5 urși.
Fondul de vânătoare nr. 27 Budac este situat în zona Dealu Negru și reprezintă fostul fond de vânătoare preferat de șefii de stat comuniști pentru vânarea urșilor. Pe acest fond au vânat de lungul anilor Gheorghiu Dej, Ceaușescu și Hrușciov.
În zonă sunt multe povești despre vânătorile de altă dată organizate pentru liderii comuniști. Fondul de vânătoare este renumit pentru trofeele de urs pe care le-a dat dea lungul anilor, dar și pentru Cabana de vânătoare Dealu Negru unde acești șefi de stat erau cazați.
Fratele lui Arthur împușcat la Rozlove, Budac, județul Bistrița-Năsăud
În 2022, la mijlocul lunii mai, pe fondul de vânătoare nr. 27 Budac, administrat de Asociația Cinegetică Ursul Brun, a fost recoltat un urs de 9 ani cu dimensiuni absolut impresionante, fapt care rezultă din punctajul acordat.
Astfel, din documentele întocmite după recoltare rezultă că ursul de la Budac a primit 405,13 puncte pentru blană și 62,8 puncte pentru craniu, ceea ce înseamnă un total de 467,93 puncte. Ursul Arthur împușcat în 2021 a primit un punctaj total de 592,80, dar ca ordin de mărime a avut 459 de puncte.
Cum evaluează Gabriel Păun, președintele AGENT GREEN, situația
Gabriel Păun, reprezentantul Asociației Agent Green, care a dezvăluit și uciderea ursului Arthur, ne-a confirmat faptul că ursul Budac a fost un exemplar important, iar dispariția lui va produce efecte negative în plan local prin destabilizarea populației de urși.
„Au recoltat ursul odată cu porumbul? Detest termenul de «recoltă» la animale, este o aberație a vânătorilor care se protejează emoțional prin amorțirea psihicului inventând astfel de exprimări.
Arthur a avut 593 de puncte, deci cu totul alt gabarit, dar nici Budac nu era de ici de colo.
În lipsa răspunsurilor dovedite cu foto și video, cu dovada de locație și dată, la următoarele întrebări, am putea spune că a fost braconaj:
- A făcut pagube în repetate rânduri și a omorât animale în gospodării care erau protejate cu gard clasic și gard electric în funcțiune?
- A atacat oameni pașnici?
- Ce măsuri de coexistență și coadaptare s-au implementat în zonă?
- S-a încercat relocarea?
În general îmi vine greu să cred că un urs de asemenea dimensiuni se apropie de așezări omenești dacă nu a fost momit. Uciderea unui mascul de asemenea dimensiuni destabilizează populația de urși din zonă.
De exemplu, puii de urs rămân cu mama 2-3 ani înainte să își caute propriul habitat. Dupa 2-3 ani, mama îi alungă pe pui pentru a-i proteja de masculii dominanți care o curtează pentru reproducere.
Dacă nu ar face asta, masculul i-ar ucide. Dar dacă nu mai vine niciun mascul mare capabil să o determine pe ursoaica să alunge puii, aceștia rămân cu mama lor. În acest caz, de la vâsta de 3 ani, puii se pot împerechea cu propria mamă cu consecințele subsecvente, cosanginizarea și amenințarea speciei.”
Dar, conform documentelor obținute de la Agenția de Protecție a Mediului Bistrița-Năsăud, ursul Budac a fost recoltat preventiv, deși nu există rapoarte justificative care să arate că a produs pagube sau a fost o amenințare pentru oameni.
Cine conduce Asociația Cinegetică Ursul Brun?
Asociația Ursul Brun care administrează fondul de vânătoare nr. 27 Budac e condusă, prin interpuși, de Larionesi Traian, patronul firmei FRASINUL SRL Anieș, cunoscut pentru pasiunea sa pentru vânătoare, inclusiv pentru partidele de vânătoare exotice de tip Safari în Africa, dar și în Alaska. Până în anul 2016 Larionesi Traian a fost președintele acestei asociații, după care s-a decis să plaseze alte persoane în funcții de decizie și el a rămas chipurile un simplu membru.
Traian Larionesi a fost declarat cetățean de onoare al județului Bistrița-Năsăud la sfârșitul anului 2022, deși atât el cât și firma pe care o conduce figurează ca inculpați într-un dosar de corupție instrumentat de DNA. Președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, i-a acordat lui Larionesi Traian titlul de cetățean de onoare pentru contribuția sa la dezvoltarea mediului de afaceri. În ralitate, firma în cauză a fost amendată de Consiliul Concurenței cu o sumă record de 3 milioane de lei pentru practici neconcurențiale în industria lemnului.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
👍