Un depozit de deșeuri în valoare 21 milioane euro riscă să producă un dezastru ecologic, pe fondul managementului defectuos

Data:

Totul a început în anul 2003, când Consiliul Județean Teleorman trimitea documentația pentru accesarea fondurilor europene pentru una dintre cele mai importante investiții din județ la vremea aceea: o groapă ecologică de gunoi, care ar fi urmat să depoziteze toate deșeurile din județul Teleorman. În realitate, s-a construit o singură celulă pentru depozitarea deșeurilor. În urmă cu doi ani, Agenția pentru Protecția Mediului Teleorman spunea că gradul real de umplere al primei celule construite era de peste 90%. Iar asta putea cauza probleme mari, pentru că membrana care ține deșeurile s-ar putea rupe în orice moment, iar gunoaiele s-ar infiltra în pânza freatică, generând un veritabil dezastru ecologic în sudul țării. În ciuda recomandărilor specialiștilor din domeniul mediului, lucrurile au mers și așa, din amânare în amânare.

* Banii, proveniți din bugetul Uniunii Europene, ar fi trebuit să fie folosiți pentru depozitarea gunoiului din tot județul Teleorman, în cadrul unui “Sistem integrat de management al deșeurilor la nivelul Județului Teleorman”.Valoarea proiectului s-a ridicat la 21 de milioane de euro.

* În acest moment, prima celulă a depozitului ar fi plină, potrivit angajaților depozitului, generând un risc real de dezastru ecologic, în timp ce construcția celei de-a doua celule întârzie de circa doi ani.

* Autoritățile județene susțin că în vara acestui an va fi gata și celula a doua a depozitului, deși au mai dat termene limită (ultimul în decembrie 2020) și nu s-au ținut de cuvânt. Mai mult, ele susțin de doi ani că gradul de umplere a primei celule depășește cu puțin 80%. În realitate, prima celulă a depozitului era la gradul maxim de umplere de acum câteva zeci de luni.

Responsabilii

Firma ECO SUD S.A., cunoscută pentru contractele consistente semnate cu administrații PSD, a devenit din 2013 gestionar al Depozitului Mavrodin, realizat de Comisia Europeană, în colaborare cu Consiliul Județean Teleorman. În primii trei ani de la deschiderea depozitului, cantitatea de deșeuri a fost de aproximativ 220 de ori mai mică decât cea prevăzută, ceea ce indică două disfuncționalități majore: veniturile companiei au fost diminuate în mod artificial și activitatea la acest depozit a fost în pierdere. Totodată, nu au fost realizate țintele stabilite de către Comunitatea Europeană privind reciclarea deșeurilor produse de populație în cadrul proiectului de management integrat al deșeurilor Teleorman.

Consiliul Județean Teleorman a pus întreaga vină asupra executantului, de la care a și cerut în anul 2009 penalități în valoare de 1.3 milioane de euro. Cu o întârziere de un an și jumătate, adică în august 2010, lucrarea a fost terminată și Depozitul de Deșeuri de la Mavrodin a fost inaugurat, cu mare fast. La deschidere au participat toți oamenii de vază ai județului Teleorman, în fruntea lor aflându-se chiar Liviu Dragnea, la acel moment președintele Consiliului Județean. În cadrul discursului susținut, el a aruncat întreaga vină pe constructor pentru situația în care se zbătea, din 2008, județul.

În ciuda inaugurării din 2010, depozitul tot n-a fost pus în funcțiune. Încă trei ani au mai trecut până când Liviu Dragnea a putut semna contractul cu celebra firmă Eco Sud, responsabilă acum de managementul deșeurilor în județul Teleorman. Societatea Eco Sud SRL a beneficiat de contracte majore cu administrații social-democrate din Craiova (gropa de gunoi de la Mofleni)  și din Vidra. Firma în cauză apare pe o listă publicată în presă în 2018 a firmelor care aveau investitori cu acțiuni la purtător, alături de Teldrum.

Întârzierile

Investiția Comisiei Europene trebuia să fie pusă în fapt de Consiliul Județean Teleorman mai devreme de anul 2008. Apoi, după începerea lucrărilor, o nouă amânare a pus în dificultate toate primăriile din județul Teleorman, care au luat amenzi considerabile de la Garda de Mediu pentru că efectiv nu aveau unde duce gunoiul. Mai târziu, după finalizarea lucrării, în 2010, a fost nevoie ca depozitul să mai funcționeze doar pe hârtie trei ani, până la identificarea unei firme care să corespundă nevoilor CJ Teleorman. Ca o coincidență, fostul director al Eco Sud, Gheorghe Tănase, este din luna septembrie 2018 câștigătorul concursului de administrator public al județului Teleorman.

Doar că la Mavrodin se folosește o singură celulă, deși în proiect era prevăzută construcția mai multor celule, care să adăpostească deșeurile și să țină gunoiul departe de localitățile din județ. Din 2013, celula 1 a început să fie folosită, administratorul depozitului, societatea Eco Sud asumându-și că, în funcție ritmul de umplere a celulei utilizate, va investi în construcția celei de-a doua. Agenția pentru Protecția Mediului Teleorman, prin Departamentul care se ocupă cu monitorizarea deșeurilor din județ, susținea încă de acum doi ani că celula 1 era aproape plină, dar, neavând atribuții de control, instituția n-a primit decât date oficiale furnizate chiar de administratorul depozitului, și anume Eco Sud. 

Da, e o singură celulă acolo, care e plină aproape. Oricum, nu pot să depoziteze acolo așa, la nesfârșit. Nu ai cum să faci acolo ce vrei. Există normative și nu au cum să facă artificii pentru a depozita în continuare. Nu facem noi controlul acolo, ci Garda de Mediu. Dar am datele transmise de Eco Sud. În 28 noiembrie 2018, deci în ultima raportare trimisă de ei pentru luna octombrie, ei zic așa: volumul de deșeuri depozitate: 399.800 metri cubi, suprafața ocupată 82% din suprafața celulei, suprafața liberă din celulă 0,6 hectare și coeficient de umplere 92%. Deci eu vă spun datele trimise de ei. Noi, ca agenție, nu putem să facem verificări, dar asta e situația pe care am primit-o noi”, susținea cu doi ani în urmă specialistul APM, Laura Iancu.

Tot atunci, șeful Asociației de Dezvoltare Intercomunitară din cadrul Consiliului Județean Teleorman, Bogdan Ciobanu spunea foarte relaxat că celula 1 mai poate suporta încă un an până la umplerea completă. La vremea aceea, Eco Sud dădea vina pe Consiliul Județean Teleorman că nu se începea lucrarea. Directorul comercial al companiei, Dan Stănoaie, spunea că subiectul construcției Celulei 2 are legătură cu obținerea unor autorizații. Interesant este modul în care s-au accesat fonduri europene de 21 de milioane de euro, în condițiile în care nu existau toate autorizațiile necesare.

Ei (n.r. – Asociația de Dezvoltare Intercomunitară) trebuie să rezolve ceva legat de intabularea terenului pe care se construiește. A fost chiar o discuție de a face o înălțare a unui dig, ca să întărim un pic perimetrul depozitului, dar nu e soluție să depozitezi acolo peste capacitatea celulei.

Și, cu scuze peste scuze, au trecut mai bine de doi și celula a doua e încă în proces de realizare.

Operațiunea “Spălarea mâinilor”

Autoritățile județene dau pe această temă, a gradului de umplere a primei celule de la Mavrodin, declarații contradictorii. Pe de o parte, cu doi în urmă, ele spuneau că depozitul e aproape plin, dar că mai poate suporta un an de utilizare, pe de altă parte, acum ele spun că gradul de umplere a primei celule depășește cu puțin 80%. Dănuț Cristescu, fostul președinte al Consiliului Județean Teleorman, avansa anul trecut un procent similar, dar spunea că situația e pe punctul de a fi rezolvată.

Estimăm că ea va fi gata în luna decembrie (n.r. -decembrie 2020). Momentan, gradul de umplere a primei celule e de cam 80%”, a declarat Cristescu.

Actualul președinte al Consiliului Județean Teleorman, Adrian Gâdea, amână din nou termenul de finalizare a construcției celei de-a doua celule a Depozitului de la Mavrodin, dar spune că nu are nicio responsabilitate, în cazul în care ceva se va întâmpla, pe fondul umplerii peste capacitate a primei celule, de vreme ce S.C. Eco Sud are drept sarcină construirea celei de-a doua. Mai mult, el spune că s-a informat despre situație, pentru că a fost întrebat de presă, dar că, personal, nu știe exact cum stau lucrurile acolo.

Adrian Gâdea, președintele Consiliului Județean Teleorman

„La celula 2 de la Mavrodin se lucrează din luna octombrie 2020. Din ce am discutat cu colegii, finalizarea celulei se va realiza prin vara acestui an. Prima celulă mai poate fi  utilizată până atunci, nu știu la ce capacitate e acum, dar ideea asta e: în momentul în care se umple prima celulă, a doua celulă trebuie să fie funcțională. Problema e dacă nu se termină celula a doua și rămânem cu gunoaiele aruncate în stânga și în dreapta. Prețul nu îl știu, că o face administratorul depozitului, e pe cheltuiala lui.

Gâdea mai spune că acolo lucrările se desfășoară în pas alert, dar nu uită să sublinieze și faptul că, dacă lucrurile nu stau așa, “Consiliul Județean n-are nicio implicare”.

“S-a lucrat acolo, s-a realizat deja primul strat de argilă, urmează să fie realizat cel de-al doilea strat și compactat, după care se montează o geo-membrană, după ce se montează aceea se intervine cu un strat de protecție, apoi o conductă și apoi se intervine cu un strat filtrant de pietriș. Eu am vorbit cu cineva de la ADI, ADI-ul este cel care gestionează cele două contracte, Consiliul Județean în treaba asta n-are nicio implicare, ADI-ul este condus o adunare generală, are un aparat executiv, și eu am chemat pe cineva de acolo să aflu mai multe informații. Și asta am întrebat și eu, dacă ajungem în situația în care se umple prima celulă și să nu fie gata a doua. Și m-a asigurat că nu, că se lucrează acolo și cea de-a doua celulă va fi gata la timp”, a mai declarat Adrian Gâdea, pentru Presshub.

Situația, însă, nu e deloc sub control, de vreme ce în acest proiect cu bani europeni s-a operat pe principiul amânărilor. Și, chiar dacă lucrările au început, există o mare probabilitate ca ele să nu se termine nici în vara acestui an, așa cum nu s-au terminat nici în vara anului trecut și nici în decembrie. Fapt care ar fi, în cele din urmă, dramatic, nu doar pentru județul Teleorman. Pentru că dezastrul ecologic care s-ar putea produce, ar afecta o mare parte a sudului României. Și asta doar pentru că nu s-au putut găsi în Teleorman resursele umane și instrumentele necesare pentru gestiunea corectă a celor peste 20 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Investigatoria în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul: