Una dintre cele mai importante clădiri de patrimoniu din zona centrală a Bucureștiului, Palatul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, nu a primit nici până în prezent avizele legale pentru a fi restaurată, deși clădirea a fost încadrată în clasa I de risc seismic încă din anul 2019.
Reabilitarea acestei importante clădiri de patrimoniu este amânată din cauza lipsei voinței politice și a unei strategii coerente la nivelul Capitalei, pentru a prioritiza restaurarea lor.
Proces haotic pentru salvarea acestor clădiri
Marile capitale europene își prezervă clădirile de patrimoniu, inclusiv cele care găzduiesc instituții publice, pentru că acestea schimbă toată imaginea orașului și devin atracție pentru turiști. În plus, statul respectiv transmite mesajul că își conservă și prețuiește istoria națională.
Lipsa unei strategii coerente pentru urgentarea procesului de consolidare și restaurare în România a monumentelor istorice a dus la un proces haotic pentru salvarea acestor clădiri.
Nu există grijă din partea instituțiilor statului nici măcar pentru monumentele istorice cel mai mult expuse vizual, adică cele din zona zero a Bucureștiului.
Situat în Piața Universității, cu o arhitectură în stilul renașterii franceze din timpul lui Ludovic al XVIII-lea, Palatul Ministerului Agriculturii ar putea redeveni o bijuterie arhitecturală, dacă ar fi restaurat. Numai că instituția care administrează clădirea nu știe cât va mai dura traseul birocratic ca restaurarea să poată înceapă.
„Pentru lucrările de consolidare și reabilitare completă a imobilului au fost realizate etapele necesare includerii obiectivului de investiții Consolidare, reabilitare, conservare dotare și amenajare exterioară la corpul C 1 – Palatul Ministerului Agriculturii și Domeniilor din București, sector 3, B-dul. Carol I nr. 4 în Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, Subprogramul Alte obiective de interes public sau social în domeniul construcțiilor; gestionat de Compania Națională de Investiții S.A.
Documentația a fost elaborată de CNI, au fost obținute avizele solicitate prin certificatul de urbanism și urmează să parcurgă circuitul de avizare în următoarea ordine: CTE (consiliul tehnico – economic) al CNI, pre CTE MLPDA, CTE MLDPA, CTE Interministerial, Aviz Ministerul Finanțelor, iar pentru aprobarea indicatorilor tehnico – economici va fi necesară promovarea unei hotărâri de guvern.
În condițiile obţinerii aprobărilor anterior menționate, finanțarea se va realiza în condițiile legii de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din fonduri alocate de la bugetul de stat. În faza de exploatare sursele financiare vor fi asigurate din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, sunt explicațiile oferite de Ministerul Agriculturii la solicitarea PressHUB.
Petre Daea a refuzat dialogul. Arhitecții trag un semnal de alarmă
Contactat telefonic pentru a fi întrebat de ce Guvernul din care face parte nu urgentează o hotărâre de guvern pentru clădirea pe care o administrează, ministrul Agriculturii, Petre Daea, nu a dorit să discute cu reporterul PressHUB.
Citește și: Și Petre Daea are legături cu masoneria. Mesajul de felicitare care l-a dat de gol
„Nu există un program coerent pe care să îl inițieze ori Primăria ori Guvernul pentru arhitectura istorică din centrul capitalei țării. Atunci am putea spune că ar fi firesc ca Palatul Ministerului Agriculturii să fie printre primele clădiri pe listă.
Au fost nenumărate semnale de alarmă referitoare la arhitectura Bucureștiului. Ordinul Arhitecților din România a publicat un raport pentru București care se referă exact la starea dramatică a orașului istoric, atât din punct de vedere arhitectural, cât și urbanistic. A existat și un raport prezidențial pentru patrimoniu cultural cu un capitol special pentru București publicat în anul 2009.
Sunt mulți ani de când se vorbește despre patrimoniul Bucureștiului, să nu uităm că a fost introdus la categoria Centru istoric în pericol pe lista 2016 World’s Monuments Watch. Și cu toate astea nu am reușit să avem un program coerent pentru București”, a explicat, pentru PressHUB, președintele Ordinului Arhitecților din România, Ștefan Bâlici.
Pe de altă parte, Primăria Capitalei, adică instituția care are puterea legală să sancționeze proprietarii care nu respectă Legea privind protejarea monumentelor istorice, a transmis PresHUB că reprezentanții direcției Primăriei au sancționat contravențional Ministerul Agriculturii „prin procesul Verbal de Constatare și Sancționare a Contravențiilor seria 0032722 din 22.02.2022, deoarece nu au fost respectate obligațiile prevăzute de art. 36 din Legea nr. 422/18.07.2001”.
Ca o culme a ironiei, Primăria Capitalei susține că imobilul nu se regăsește înscris pe Lista imobilelor expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic, în timp ce Ministerul Agriculturii a oferit un răspuns opus.
„În urma actualizării expertizei tehnice conform normativului P100-3/2019 – Cod de proiectare seismică, partea III, prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, clădirea a fost încadrată în clasa I de risc seismic”, a precizat Ministerul Agriculturii.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
