Ungaria-România: de la revizionismul asimetric la toleranță

Data:

Dezvelirea statuii principelui maghiar Gabriel Bethlen de la Alba Iulia arată paradoxul relațiilor româno-maghiare: potențialul multicultural din Transilvania vs. naționalismul alimentat politic.

Noua președintă a Ungariei, Katalin Novak, instalată în funcție acum zece zile, s-a grăbit să-și arate atașamentul față de Transilvania. O conservatoare din cercul de apropiați ai lui Viktor Orban, Katalin Novak, la fel ca predecesorul său, nu așteaptă să primească o invitație oficială pentru a vizita România, fiindcă ar dura mult prea mult, ci preferă să găsească cea mai bună ocazie.

Născută și crescută la Szeged, oraș situat la doar 50 de kilometri de granița dintre Ungaria și România, Katalin Novak înțelege, poate, mai bine decât alți politicieni de la Budapesta felul în care ar trebui construită mai departe relația dintre cele două state.

Președinta Ungariei s-a aflat la Alba Iulia pentru dezvelirea statuii principelui Transilvaniei Gabriel Bethlen, care a condus provincia între 1613 și1629, și pentru aniversarea celor 400 de ani, câți au trecut de când Bethlen a înființat la Alba Iulia Colegiul Academic, una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ din Ardeal.

Omagierea lui Bethlen la Alba Iulia scoate la iveală potențialul de toleranță al românilor și maghiarilor. Un principe maghiar calvin, care a știut să jongleze cu alianțele externe pentru a se menține la putere și cu banii pentru a-și dezvolta micul regat, Bethlen a fost nu doar un mare general, ci și un intelectual iubitor de artă.

Președintele UDMR, Kelemen Humor, a spus de altfel la dezvelirea statuii lui Gabriel Bethlen din Alba Iulia că prețuiește faptul că „o comunitate care este majoritară în oraş a acceptat eroul unei comunităţi minoritare” și că statuia nu a fost ascunsă de autoritățile locale într-un colț periferic: „Monumentul principelui Bethlen Gabor a primit loc în cetate, un loc care, pentru noi, semnifică perioada de aur a Transilvaniei, iar pentru prietenii noştri români evocă naşterea României moderne”.

Statuia a fost dezvelită de Katalin Novak, de episcopul Eparhiei Reformate din Ardeal, Kato Bela, şi de primarul municipiului, Gabriel Pleşa. A fost un eveniment rar, în care un fragment al istoriei comune a părut că poate lega cele două comunități de care se folosesc în egală măsură liderii de la București și cei de la Budapesta pentru câștiguri politice.

Pentru o clipă naționalismul de ambele părți a fost lăsat deoparte pentru a elogia o perioadă luminoasă a Transilvaniei, în care Bethlen a construit câte ceva important aproape în fiecare oraș ardelean.

Trecutul acestei provincii a fost distorsionat în manualele și cărțile de istorie ale celor două țări, iar istoricii români și maghiari nu s-au așezat încă la masă pentru a scrie împreună o istorie comună. Reconcilierea nu a avut, încă, loc, dar poate în viitor vor exista mai multe momente ca cel de la Alba Iulia, în care un primar român nu se mai rușinează să vorbească despre „perioada înfloritoare” a principatului transilvănean sub un principe maghiar.

Continuarea în Deutsche Welle.

Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul: